ICCJ. Decizia nr. 3568/2005. Civil. Obligaţia de a face. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 3568

Dosar nr. 19196/2004

Şedinţa publică din 5 mai 2005

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Novaci, la data de 6 octombrie 2003, reclamantul G.D. l-a chemat în judecată pe pârâtul G.P., pentru ca prin sentinţa ce instanţa va pronunţa să-l oblige la desfiinţarea lucrărilor care împiedică scurgerea naturală a apelor, astfel încât apa provenită din ploi să nu se mai scurgă pe terenul său, iar în caz de refuz, să-l autorizeze a ridica lucrările pe cheltuiala pârâtului să-l oblige la plata despăgubirilor civile pentru prejudiciul cauza şi la cheltuieli de judecată ocazionate de proces.

În drept au fost invocate prevederile art. 578 C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 1787 din 17 decembrie 2003, Judecătoria Novaci, judeţul Gorj a admis în parte acţiunea, a luat act de renunţarea reclamantului la capătul de cerere privind plata despăgubirilor civile, a dispus obligarea pârâtului să desfiinţeze lucrările ce împiedică scurgerea naturală a apelor, astfel încât, apa provenită din ploi să nu se mai scurgă pe terenul proprietatea reclamantului, iar în caz de refuz, a dispus ca reclamantul să ridice lucrările pe cheltuiala pârâtului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, deşi nu a timbrat această cale de atac.

Prin Decizia nr. 873 din 19 aprilie 2004, Curtea de Apel Craiova a anulat ca netimbrat apelul, având în vedere că pârâtului i s-a adus la cunoştinţă, în scris obligaţia de satisfacere a taxei judiciare de timbru, conform citaţiei aflată la fila 10 dosar nr. 2196/2004 al acestei instanţe, cu 85.500 lei taxă judiciară de timbru şi 1.500 lei, timbru judiciar că a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel cum a fost modificată precum şi art. 3 şi art. 9 alin. (2) din OUG nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

Împotriva acestei decizii a declarat, în termen legal, recurs pârâtul G.P. criticând-o sub aspectul încălcării prevederilor art. 92 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că citaţia nu i-a fost înmânată acestuia, personal, iar remiterea actului de procedură unei alte persoane nu este legală, întrucât nu a fost identificată prin consemnarea de către agentul procedural a datelor de identitate, astfel cum prevăd dispoziţiile legale în materie.

Recursul este nefondat.

Reglementările privind citaţiile şi comunicarea actelor de procedură, sunt cuprinse în Capitolul II al Codului de procedură civilă.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 92 alin. (1) „înmânarea citaţiei se va face personal celui citat, care va semna adeverinţa de primire, agentul însărcinat cu înmânarea certificând identitatea şi semnătura acestuia".

Art. 92 alin. (2) „Dacă cel citat, aflându-se la domiciliu, nu vrea să primească citaţia sau, primind-o, nu voieşte ori nu poate să semneze adeverinţa de primire, agentul va lăsa citaţia în mâna celui citat sau, în cazul refuzului de primire, o va afişa pe uşa locuinţei acestuia, încheind despre acestea proces verbal".

Art. 92 alin. (3) „Dacă cel citat nu se găseşte la domiciliu, sau dacă, în cazul hotelurilor sau clădirilor compuse din mai multe apartamente, ei nu au indicat camera sau apartamentul în care locuieşte, agentul va înmâna citaţia, în primul caz, unei persoane din familie, sau, în lipsă, oricărei alte persoane care locuieşte cu dânsul, sau care, în mod obişnuit, primeşte corespondenţa, iar, în celelalte cazuri, administratorului, portarului, ori celui ce în mod obişnuit îl înlocuieşte; persoana care primeşte citaţia va semna adeverinţa de primire, agentul certificându-i identitatea, semnătura şi încheind proces verbal despre cele urmate".

Art. 92 alin. (4) „Dacă persoanele arătate în alineatul precedent nu voiesc ori nu pot să semneze adeverinţa de primire, agentul va încheia proces verbal, lăsând citaţia în mâna lor dacă cei arătaţi nu voiesc să primească citaţia sau sunt lipsă, agentul va afişa citaţia, fie pe uşa locuinţei celui citat, fie, dacă nu are indicaţia apartamentului sau camerei locuite, pe uşa principală a clădirii, încheind de asemenea proces verbal despre toate acestea".

Art. 92 alin. (5) „Înmânarea citaţiei nu se poate face unui minor sub 14 ani împliniţi sau unei persoane lipsite de judecată. Puterea de judecată este presupusă până la dovada contrarie".

Art. 92 alin. (6) „Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi la comunicarea sau notificarea oricărui alt act de procedură".

Textul procedural, mai sus redat în integritatea sa reglementează fără echivoc, situaţiile în care actul de procedură este înmânat personal destinatarului actului sau, în lipsa acestuia, persoanelor îndrituite a primi şi semna pentru acesta.

În cazul dedus judecăţii sunt incidente prevederile art. 92 alin. (3) C. proc. civ.

Astfel cum s-a arătat, este de observat că citaţia adresată recurentului-pârât G.P. pentru termenul din 19 aprilie 2004 (aflată la fila 10 dosar apel) are subliniată menţiunea că a fost înmânată lui G.M. (soţia recurentului care locuieşte cu destinatarul la domiciliul din comuna Roşia de Amaradia, satul Roşia de Jos, judeţul Gorj, iar agentul procedural a certificat identitatea şi semnătura primitorului actului, conform dispoziţiilor art. 92 alin. (3) din acelaşi cod.

Ca atare susţinerea recurentului în sensul că nu a fost verificată şi certificată identitatea primitorului actului, în lipsa sa de la domiciliu este infirmată pe de o parte, prin conţinutul înscrisului de la fila 20 dosar nr. 2196/2004 al Curţii de Apel Craiova intitulat „proces-verbal privind dovada îndeplinirii procedurii de citare", iar pe de altă parte, prin confirmarea expres făcută de recurentul pârât G.P. în instanţă la termenul din 5 mai 2005 în care recunoaşte semnătura soţiei sale, G.M. pe această dovadă de citare şi precizează că a locuit şi locuieşte în continuare la acelaşi domiciliu.

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va face aplicarea prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. şi va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul G.P. împotriva deciziei nr. 873 din 19 aprilie 2004 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 mai 2005.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3568/2005. Civil. Obligaţia de a face. Recurs