ICCJ. Decizia nr. 3818/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3818
Dosar nr. 27381/1/2005
Nr. vechi 10919/2005
Şedinţa publică din 13 aprilie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. 4980/2004 M.T. a solicitat în contradictoriu cu intimaţii Consiliul local al comunei Fântânele, Primarul comunei Fântânele şi Consiliul local Vadu-Săpat anularea dispoziţiei nr. 749/2004 emisă de primarul Fântânele şi retrocedarea în natură sau prin compensare în bani a imobilului situat în comuna Fântânele Satul Vadu-Săpat, compus din teren în suprafaţă de 1,50 ha. şi casă de locuit.
În motivarea contestaţiei, contestatorul a precizat că, în calitate de moştenitor al defunctului M.(M.)T. a notificat Primăria comunei Fântânele pentru retrocedarea imobilului, însă notificarea i-a fost respinsă, cu motivarea că imobilul nu face obiectul Legii nr. 10/2001.
Prin sentinţa civilă nr. 157 din 14 februarie 2005 pronunţată de Tribunalul Prahova s-a admis contestaţia şi s-a anulat Decizia nr. 749/2004. S-a constatat dreptul contestatorului la despăgubiri prin echivalent pentru construcţia situată în comuna Vadu-Săpat, evaluată prin raportul de expertiză întocmit în cauză.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că imobilul solicitat a fost proprietatea autorului contestatorului, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1303 din 14 septembrie 1930, însă ulterior acesta a fost preluat de Banca de Stat, în baza Decretului nr. 115/1951, conform procesului-verbal din data de 25 februarie 1952. Ultimul deţinător al imobilului a fost CAP Vadu-Săpat, iar după lichidarea CAP-urilor potrivit Legii nr. 18/1991, Primăria a înstrăinat şi demolat parţial construcţiile. Tribunalul a mai reţinut că în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind acordarea de măsuri reparatorii pentru construcţii, faţă de precizarea contestatorului care a renunţat la judecată în ce priveşte contravaloarea terenului.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel intimaţii Consiliul local al comunei Fântânele şi Primarul comunei Fântânele care au susţinut că în mod greşit s-a admis contestaţia întrucât petentul nu a făcut dovada preluării abuzive de către statul român a imobilului în litigiu şi nici a calităţii sale de succesor al proprietarului imobilului.
Prin Decizia civilă nr. 905 din 21 iunie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti s-a respins ca nefondat apelul declarat în cauză.
În motivarea acestei decizii, instanţa de apel a reţinut că prin actele de stare civilă şi declaraţia autentificată sub nr. 1039/2003 contestatorul a făcut dovada calităţii de moştenitor legal al fostului proprietar al imobilului în litigiu.
Referitor la imobil curtea a reţinut că acesta a fost preluat în mod abuziv de către stat prin procesul verbal din 25 februarie 1952, pentru asigurarea rambursării creditului ce fusese acordat autorului contestatorului de către Banca de Stat, întrucât acest credit a fost rambursat integral până la data de 14 mai 1952, conform adresei nr. 11317 din 12 iunie 1952 emisă de Banca de Stat a R.P.R.
Intimaţii Consiliul local al comunei Fântânele şi Primarul comunei Fântânele au declarat recurs împotriva deciziei pronunţate în apel, invocând drept temei legal dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenţii susţin, în esenţă, că Decizia din apel a fost pronunţată pe considerente greşite în sensul că „adeverinţa reţinută nu îndeplineşte condiţiile de formă pentru valabilitatea unui act emis de o entitate ce reprezintă statul şi că acest act poate fi interpretat şi în sensul că, în urma preluării din data de 25 februarie 1952 Banca a valorificat bunurile preluate, iar după acoperirea creditului urmând să restituie diferenţa, lucru care rezultă şi din adresa nr. 557/1952".
Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate şi dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat, având în vedere considerentele ce urmează.
Recurenţii şi-au întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., respectiv „când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii". Aceştia însă nu au precizat concret în ce constă lipsa temeiului legal şi nici nu au indicat care anume dispoziţii legale au fost încălcate sau greşit aplicate.
Pe de altă parte, considerentele deciziei recurate permit să se constate că elementele de fapt necesare pentru justificarea aplicării legii se regăsesc în cauză, iar legea aplicabilă speţei, nr. 10/2001, nu a fost încălcată în litera şi spiritul ei, nu a fost interpretată eronat şi nici aplicată greşit, astfel că în cauză nu-şi găsesc incidenţa prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., avea în vedere situaţia când instanţa nu s-a pronunţat asupra unui mijloc de apărare sau asupra unei dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.
Prin motivele de recurs însă nu se indică astfel de dovezi asupra cărora instanţa nu s-ar fi pronunţat, criticile referindu-se de fapt la interpretarea probelor administrate în cauză, motiv de recurs care s-ar încadra în fostul pct. 11 al art. 304, abrogat însă prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000, aprobată prin Legea nr. 219/2005.
Faţă de toate considerentele expuse, Înalta Curte, urmează a respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâţii Primarul comunei Fîntînele şi Consiliul local Fîntînele împotriva deciziei nr. 905 din 21 iunie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3888/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3608/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
|---|
