ICCJ. Decizia nr. 39/2005. Civil

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 39.

Dosar nr. 4244/1/2005

Nr. vechi 958/200.

Şedinţa publică din 18 ianuarie 2007

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

La 17 decembrie 2003 I.I. a solicitat Curţii de Apel Bucureşti anularea deciziei civile nr. 2352 din 5 noiembrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, scop în care a invocat cazurile de revizuire prevăzute de art. 322 pct. 1, 3, 6, 7 C. proc. civ.

În cadrul ultimului motiv revizuentul a susţinut că Decizia atacată este potrivnică deciziei nr. 1202 din 22 aprilie 2002 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.

S-a format astfel dosarul nr. 3809/2004, în care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, a dat mai întâi încheierea din 7 aprilie 2004, prin care a respins ca tardiv petitul din cererea de revizuire fundamentat pe cazul prevăzut de art. 322 pct .1 C. proc. civ., după care a pronunţat Decizia civilă nr. 1021 din 10 noiembrie 2004, prin care a declinat în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa soluţionării capătului din cererea de revizuire bazat pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. şi a suspendat judecata celorlalte petite rămase nesoluţionate din aceeaşi cerere de revizuire.

Examinând partea din cererea de revizuire dedusă judecăţii sale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată cele ce succed.

Prin Decizia civilă nr. 1202 din 22 aprilie 2002, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, a admis recursul declarat de R.I. împotriva deciziei civile nr. 2979 A din 22 octombrie 2001 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, şi a admis excepţia privitoare la lipsa calităţii de reprezentant a lui B.R., care a introdus acţiune în numele şi pentru reclamanta R.B. împotriva pârâtului având ca obiect evacuarea pârâtului din imobilul situat în Bucureşti.

Ca urmare, prin aceeaşi decizie a fost modificată hotărârea atacată cu consecinţa schimbării în parte a sentinţei civile nr. 7836 din 22 iunie 2001 pronunţată de Judecătoria sectorului 4 Bucureşti în sensul respingerii pe cale de excepţie a acţiunii civile introduse de reclamanta R.B. împotriva pârâtului R.I. şi păstrarea dispoziţiei de respingere a cererii reconvenţionale prin care pârâtul a cerut obligarea reclamantei să-i închirieze acelaşi imobil.

Al doilea proces a avut ca părţi pe B.R. ca reclamantă şi pe I.I. ca pârât, iar ca obiect cererea reclamantei ca pârâtul să-i lase în deplină proprietate şi posesie încăperea nr.1 situată la parterul imobilului din Bucureşti, precum şi o cerere reconvenţională şi o cerere de chemare în garanţie formulate de I.I.

Cauza a fost soluţionată în primă instanţă prin sentinţa civilă nr. 6743 din 10 octombrie 2002 pronunţată de Judecătoria sectorului 4 Bucureşti în sensul admiterii cererii principale, respingerii cererilor formulate de pârât şi obligarea celui din urmă să lase în deplina proprietate şi posesie a reclamantei încăperea revendicată.

Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a pronunţat Decizia civilă nr. 511 A din 11 martie 2003, prin care a admis apelul declarat de I.I. şi a schimbat în parte sentinţa primei instanţe în sensul că a respins acţiunea introdusă împotriva celui din urmă de către B.R., menţinând celelalte dispoziţii.

În fine, sentinţa primei instanţe a fost păstrată după ce Decizia din apel a fost modificată în sensul respingerii apelului declarat de I.I., consecinţă a admiterii recursului declarat de B.R., potrivit hotărârii supusă revizuirii de faţă, anume Decizia civilă nr. 2352 din 5 noiembrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Comparând cererile deduse judecăţii în procesele descrise, instanţa de revizuire constată că ele sunt complet şi esenţial diferite.

Astfel, în primul proces reclamanta R.B. s-a judecat cu pârâtul R.I. pentru evacuarea lui din încăperile nr. 2, 3 şi 4 ale unui imobil pe care le ocupa în calitate de chiriaş, în timp ce în al doilea proces reclamanta B.R. a revendicat de la pârâtul I.I. încăperea nr.1 din acelaşi imobil, susţinând că o ocupă fără drept.

Este aşadar evident că în pricinile de mai sus sunt diferite atât părţile, cât şi obiectele şi cauzele lor.

Or, potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.

Cu alte cuvinte, fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă instituţia puterii lucrului judecat, aşa cum este reglementată în art. 1201 C. civ.

În mod evident însă, aşa cum s-a arătat, între pricinile examinate şi comparate nu există nici unul din elementele triplei identităţi cerută de lege.

În concluzie, hotărârile pretins a fi potrivnice au fost date în soluţionarea unor cauze complet diferite, între care nu există nici un fel de legătură, astfel că nu sunt întrunite cerinţele art. 322 pct. 7 C. proc. civ., ceea ce impune concluzia văditei netemeinicii a cererii de revizuire din pricina de faţă.

Întrucât intimata iniţială B.R. a decedat, iar locul său procesual a fost continuat de moştenitoarea M.M., care a efectuat cheltuieli de judecată, raportat la soluţia dată cauzei şi la prevederile art. 274 C. proc. civ., revizuentul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată făcute, dovedite şi pretinse de M.M.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondată cererea de revizuire introdusă de I.I. împotriva deciziei civile nr. 2352 din 5 noiembrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Obligă pe revizuentul I.I. să plătească intimatei M.M. 50 de lei cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2007.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 39/2005. Civil