ICCJ. Decizia nr. 4041/2005. Civil
Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 1247 din 14 octombrie 2003, Judecătoria Horezu a admis în parte acțiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantul P.C.I., în contradictoriu cu pârâții M.D.A., M.G.G., M.G.I. și C.G.E., Consiliul local Stoenești și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și a constatat ca fiind nul absolut, actul de schimb încheiat la 2 iunie 1969, cu privire la terenul de 0,25 ha situat în comuna Stoenești, județul Vâlcea.
Totodată s-a dispus obligarea pârâtului M.G.G. de a respecta deplina proprietate și liniștita posesie a reclamantului asupra terenului de 2080,03 mp, iar pârâții O.G.E., P.G.G. și G.L.S.A. au fost obligați de a-i lăsa reclamantului în deplină proprietate terenul de 1650,35 mp, ambele imobile fiind situate pe raza comunei Stoenești, județul Vâlcea.
Prin decizia nr. 179/A din 3 februarie 2004, Curtea de Apel Pitești, secția civilă, a admis apelul formulat de pârâții M.D.A., M.G.G., M.G.I. și C.G.E. și schimbând în parte sentința, a respins acțiunea formulată de reclamantul P.C.I., în contradictoriu cu acești pârâți, cu privire la constatarea nulității absolute parțiale a actului de schimb încheiat la 20 iulie 1969, având ca obiect terenul de 0,25 ha, în litigiu.
A respins capătul de cerere vizând obligarea acelorași pârâți de a respecta deplina proprietate și liniștita posesie a reclamantului asupra terenului de 2080,03 ha. situat în pct. "Nicula" comuna Stoenești, județul Vâlcea.
L-a obligat pe reclamant la plata către apelanți a sumei de 5.000.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ. pârâții M.D.A., M.G.G., M.G.I. și C.G.E. care susțin în esență că instanța în mod greșit l-a obligat pe reclamant la plata doar a unei părți din cheltuielile de judecată.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. civ., partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
în speță, instanța de apel l-a obligat pe reclamant la plata către pârâți a sumei de doar 5.000.000 lei reprezentând onorariul avocațial, omițând celelalte cheltuieli ocazionate de judecata în fond și în apel ( a dosar nr. 5611/2003 al Curții de Apel Pitești, precum și dosar nr. 1083/2003 al Judecătoriei Horezu).
în consecință, recursul a fost admis cu consecința modificării în parte a deciziei atacate și a obligării reclamantului de a plăti recurenților pârâți toate cheltuielile ocazionate de derularea prezentului litigiu.
← ICCJ. Decizia nr. 4146/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3940/2005. Civil → |
---|