ICCJ. Decizia nr. 4239/2005. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4239
Dosar nr. 30892/1/2005
Şedinţa publică din 28 aprilie 2006
Asupra recursurilor civile de faţă.
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 22 octombrie 2002, reclamanţii: D.F., în calitate de administrator al SC F.M. SRL şi F. Caraş Severin, prin administrator judiciar SC E.C. SRL Reşiţa, au chemat în judecată pe pârâţii: Primăria comunei Dognecea şi A.M.F.A.C.P. Dogneceana, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea dispoziţiei nr. 255 din 22 aprilie 2002 emisă de Primăria comunei Dognecea.
În motivarea cererii s-a arătat că prin dispoziţia atacată imobilul situat în comuna Dognecea judeţul Caraş Severin, compus din casă şi 2877 mp înscris în C.F. Dognecea nr. top 539 s-a restituit în natură pârâtei A.M.F.A.C.P. Dogneceana, deşi imobilul nu formează obiectul restituirii conform Legii nr. 10/2001, întrucât nu a fost preluat abuziv în perioada 1945-1989, el făcând obiectul unei lichidări judiciare în anul 1941.
Fiind astfel investit, Tribunalul Caraş Severin, prin sentinţa civilă nr. 420 din 19 februarie 2003 a admis cererea reclamanţilor şi a dispus anularea dispoziţiei nr. 255 din 22 septembrie 2002 emisă de Primăria comunei Dognecea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că imobilul în litigiu nu a fost preluat abuziv în perioada anilor 1945-1989, ci a fost trecut în proprietatea Cooperativei de Credit şi Consum, antecesoarea reclamantei F. Caraş Severin în anul 1941 ca urmare a unei lichidări judiciare, aşa încât, el nu poate forma obiectul Legii nr. 10/2001.
Drept urmare, pârâta A.M.F.A.C.P. Dogneceana, nu poate fi titulara dreptului de restituire, întrucât este o persoană juridică nou creată, conform încheierii dată de Judecătoria Reşiţa la 5 noiembrie 2001 (dosar nr. 6960/2001) şi nu este continuatoarea Casei de Păstrare Dognecea SA lichidată în anul 1941.
S-a mai reţinut că întrucât dispoziţia emisă de primar nu întruneşte condiţiile prevăzute de art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001, aceasta este lovită de nulitate absolută.
Soluţia instanţei de fond a fost confirmată de Curtea de Apel Timişoara care, prin Decizia civilă nr. 128 din 23 septembrie 2003, a respins apelurile formulate de pârâtele: Primăria comunei Dognecea şi de A.M.F.A.C.P. Dognecea.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, au declarat recurs pârâta A.M.F.A.C.P. Dognecea cât şi pârâta Primăria comunei Dognecea, prin Primar.
În recursul său, asociaţia-recurentă, susţine că soluţiile pronunţate în cauză sunt nelegale, întrucât a dovedit cu încheierea nr.6960/5 noiembrie 2001 a Judecătoriei Reşiţa că este continuatoarea fostei Case de Păstrare Dognecea şi că potrivit Cărţii funciare 511 nr. top 539 comuna Dognecea nu s-a schimbat proprietarul tabular din anul 1922, poz B 11 până în anul 2000, respectiv C.P. Dognecea, aşa încât la data emiterii dispoziţiei nr. 255/2002 de către primărie proprietarul era acelaşi.
Recurenta-pârâtă a mai arătat că imobilul a devenit proprietatea C.P. Dogneceana prin cumpărare de către o parte din bunicii membrilor asociaţiei ca foşti acţionari, în anul 1922 şi a fost folosit ca sediu al băncii până în anul 1941 când a fost lichidată banca datorită războiului iar imobilul a rămas foştilor acţionari persoane fizice, extrasul de carte funciară demonstrând că imobilul nu şi-a schimbat situaţia juridică de la data cumpărării până în anul 2000.
Mai arată că SC F. nu a fost niciodată titulara tabulară a dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, iar SC F.M. ocupă abuziv acest imobil în baza unui contract de închiriere şi asociere cu un neproprietar.
Recursul pârâtei A.M.F.A.C.P. Dognecea este fondat.
Din examinarea lucrărilor din dosar rezultă că intimata-reclamantă F. Caraş Severin, prin administratorul său SC E.C. SRL, dar şi SC F.M. SRL, ocupanta imobilului, nu au calitatea de persoane îndreptăţite în temeiul art. 3 din Legea nr. 10/2001, cea de a doua reclamantă folosindu-l în baza unui contract încheiat cu un neproprietar.
Această situaţie s-a statornicit cu autoritate de lucru judecat prin sentinţa civilă nr. 4903/2001 a Judecătoriei Reşiţa, definitivă şi irevocabilă şi în care se reţine inexistenţa în patrimoniul F. a imobilului pretins spre deosebire de recurenta asociaţie care este continuatoarea persoanei juridice mai vechi, întrucât continuatoarea activităţii vechiului proprietar tabular a fost atestată prin hotărâre judecătorească.
Reclamanţii nefiind persoane îndreptăţite în raport de prevederile Legii nr. 10/2001, acţiunea acestora este inadmisibilă, nefiind justificată cererea în revendicare în temeiul legii menţionate, ca efect al anulării dispoziţiei nr. 255/2002.
De altfel, o asemenea dispoziţie nu a putut fi anulată, aşa cum rezultă din Decizia nr. 77/2003 a Curţii de apel Timişoara.
Drept urmare, constatând că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greşită a legii, recursul declarat de asociaţia pârâtă se priveşte ca fondat şi urmează a fi admis în baza art. 312 alin. (3) teza I C. proc. civ. cu consecinţa modificării deciziei în sensul că se vor admite apelurile declarate de A.M.F.A.C.P. Dognecea şi Primăria comunei Dognecea împotriva sentinţei primei instanţe ce va fi schimbată în tot în sensul că se va respinge acţiunea reclamanţilor ca inadmisibilă.
Totodată, faţă de renunţarea la recurs din partea Primăriei comunei Dognecea, prin primar, în conformitate cu art. 246 C. proc. civ., se va lua act de renunţarea la recursul declarat de aceasta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta A.M.F.A.C.P. Dognecea împotriva deciziei civile nr. 128 din 23 septembrie 2003 a Curţii de Apel Timişoara.
Modifică susmenţionata decizie în sensul că admite apelurile declarate de apelantele A.M.F.A.C.P. Dognecea şi Primăria Comunei Dognecea prin Primar împotriva sentinţei civile nr. 420 din 19 februarie 2003 a Tribunalului Caraş Severin pe care o schimbă în tot în sensul că respinge acţiunea ca inadmisibilă.
Ia act de renunţarea la judecata recursului declarat împotriva aceleiaşi decizii de către pârâta Primăria Comunei Dognecea.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 aprilie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4690/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4383/2005. Civil → |
|---|
