ICCJ. Decizia nr. 5522/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5522
Dosar nr. 3115/200.
Şedinţa camerei de consiliu de la 22 iunie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată.
Prin cererea înregistrată la 1 septembrie 2003 la Judecătoria Timişoara reclamantul S.V.S. a chemat în judecată pe pârâţii S.E. şi E.S. cerând să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1099 din 19 aprilie 2001 şi restabilirea situaţiei anterioare în cartea funciară, invocând incidenţa art. 953, art. 954 şi urm. C. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 1880 din 2 martie 2004 Judecătoria Timişoara a admis acţiunea şi a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare mai sus arătat dispunând, totodată, şi restabilirea situaţiei anterioară de carte funciară prin radierea dreptului de proprietate a pârâţilor referitor la imobilul în litigiu.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâţii, criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică.
Prin Decizia civilă nr. 2416 din 26 octombrie 2004 Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, şi-a declinat competenţa de soluţionare a apelului în favoarea Tribunalului Timiş, motivat de faptul că obiectul litigiului este sub 1 miliard lei caz în care, în raport de dispoziţiile art. 2821 şi art. 299 alin. (3) C. proc. civ., modificate prin OUG nr. 58/2003 şi Legea nr. 196/2004, calea de atac declarată de pârâţi este recurs iar competenţa materială de soluţionare a acesteia revine tribunalului.
Prin Decizia civilă nr. 160/R din 10 februarie 2005, Tribunalul Timiş, secţia civilă, şi-a declinat competenţa de soluţionare a apelului declarat de pârâţi în favoarea Curţii de Apel Timişoara.
Prin aceeaşi decizie s-a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea cauzei acestei instanţe pentru regulator de competenţă.
Analizând conflictul, Înalta Curte constată următoarele:
Prin Legea nr. 195 din 25 mai 2004 pentru aprobarea OUG nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă (M. Of. nr. 470 din 26 mai 2004) s-a modificat dispoziţia art. 2821 alin. (1) C. proc. civ. în sensul că „nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind (…) litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei, inclusiv, atât în materie civilă, cât şi în materie comercială (…)".
În consecinţă, acest tip de litigii se soluţionează, în primă instanţă, de către judecătorii, iar hotărârile pronunţate sunt supuse recursului la tribunal.
Potrivit art. 2 alin. (3) din OUG nr. 58/2003 (M. Of. nr. 460 din 28 mai 2003), aprobată prin legea mai sus arătată, hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă rămân supuse căilor de atac şi termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunţate.
Dispoziţia legală menţionată a fost menţinută prin Legea nr. 195/2004.
Or, sentinţa civilă nr. 1880 a fost pronunţată de Judecătoria Timişoara, în primă instanţă, după intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă menţionată, însă mai înainte de adoptarea Legii nr. 195 din 25 mai 2004, anume la data de 2 martie 2004.
Aşa fiind, în raport de conţinutul normelor tranzitorii prevăzute de ordonanţa de urgenţă şi menţinute prin Legea nr. 195/2004 această hotărâre rămâne supusă căilor de atac prevăzute sub legea sub care a fost pronunţată.
Or, la momentul pronunţării sentinţei, litigiul dedus judecăţii nu cădea sub incidenţa art. 2821 C. proc. civ., hotărârea pronunţată de Judecătoria Timişoara fiind supusă atât apelului cât şi recursului, la instanţele competente potrivit OUG nr. 58/2003.
Ca atare, pentru considerentele de fapt şi de drept arătate, calificând calea de atac exercitată împotriva sentinţei civile nr. 1880 din 2 martie 2004 a Judecătoriei Timişoara a fi apel, Înalta Curte va stabili competenţa materială de soluţionare a acesteia în favoarea Curţii de Apel Timişoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a apelului formulat de E.S. împotriva sentinţei civile nr. 1880 din 2 martie 2004 a Judecătoriei Timişoara în favoarea Curţii de Apel Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5562/2005. Civil. Constatare paternitate.... | ICCJ. Decizia nr. 5519/2005. Civil → |
|---|
