ICCJ. Decizia nr. 5778/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5778
Dosar nr. 11783/200.
Şedinţa publică din 1 iulie 2005
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
La data de 27 februarie 2003, M.C.N. a chemat în judecată Primăria municipiului Târgovişte cerând anularea dispoziţiei nr. 830 din 22 ianuarie 2004 prin care i-a fost respins cererea de restituire în natură a unei diferenţe de 250 mp teren intravilan din trupul de teren de 850 mp situat în municipiul Târgovişte.
Tribunalul Dâmboviţa prin sentinţa civilă nr. 545 din 22 octombrie 2003, a respins, ca nefondată acţiunea.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă, prin Decizia nr. 89 din 16 ianuarie 2004, a respins apelul reclamantului cu motivarea că terenul solicitat nu cade sub incidenţa prevederilor prevăzute de Legea nr. 10/2001 întrucât prin titlul de proprietate nr. 12705 din 25 februarie 1993, emis în baza Legii nr. 18/1991 reclamantului i s-a recunoscut drept de proprietate pentru 600 mp teren, măsură care, nefiind atacată, a rămas definitivă şi irevocabilă.
Împotriva acestei decizii reclamantul a declarat recurs prin care stăruie în admiterea acţiunii sale.
Recursul este nefondat.
Potrivit pct. 8.1 din normele aprobate prin HG nr. 498/2003 restituirea în natură a terenurilor (inclusiv cele arabile), aflate în intravilanul localităţilor intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 10/2001, dacă terenul respectiv este disponibil, deci nu este ocupat de construcţii ale terţilor ori pe terenul respectiv nu au fost puse în posesie în mod legal, până la apariţia legii, persoane cărora li s-a constituit drept de proprietate în temeiul legilor anterioare.
Or, în speţă, conform titlului de proprietate nr. 12776/1993 (fila 7 dosar apel), terenul solicitat se află în patrimoniul unui terţ, deci este indisponibil, considerat pentru care soluţia recurată se constată a fi legală şi temeinică.
Aşa fiind şi întrucât nu au fost constatate motive de casare care pot fi invocate din oficiu, se impune respingerea recursului, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta M.C.N. împotriva deciziei nr. 89 din 16 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 1 iulie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 581/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5769/2005. Civil → |
|---|
