ICCJ. Decizia nr. 5792/2005. Civil
| Comentarii |
|
La data de 21 octombrie 2003, reclamanții M.A. și M.M.T. au chemat în judecată pe pârâtul B.J., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, instanța de judecată să constate nulitatea absolută a licitației de vânzare cumpărare din 5 aprilie 2000, precum și a adjudecării imobilului din Mihăileni, înscris în C.F. top 459/1 și să dispună rectificarea cărții funciare menționate, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtului.
Prin sentința nr. 243 din 18 februarie 2004, Judecătoria Miercurea Ciuc a respins acțiunea, ca inadmisibilă.
S-a reținut că imobilul a fost adjudecat la licitație, iar reclamanții nu au exercitat căile specifice de atac prevăzute de Legea nr. LX/1881 sau de art. 552 C. proc. civ.
împotriva hotărârii primei instanțe reclamanții M.A. și M.M.T. au declarat apel, criticile privind greșita aplicare a legii.
Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă, prin decizia nr. 623/A din 8 iulie 2004, a respins apelul ca nefondat.
în motivarea acestei decizii, instanța de control judiciar a reținut că în mod judicios prima instanță a apreciat în sensul inamdisibilității, în raport de împrejurarea neexercitării de către reclamanți a căilor de atac prevăzute de lege.
împotriva acestei din urmă hotărâri reclamanții au declarat recurs, întemeiat pe art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.
S-a susținut că instanța a apreciat greșit asupra naturii cererii, care privește în realitate constatarea nulității absolute a unei licitații fictive.
Or, constatarea nulității absolute a unui act juridic nu este supusă prescripției.
Ca atare, în mod greșit a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii și nu s-a judecat în fond cauza.
în concluzie, reclamanții au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei instanței de apel.
Recursul este fondat.
Este adevărat că potrivit principiului "activități" legii, cu referire la normele procesuale, încheierea de adjudecare era supusă căilor de atac prevăzute de legea procesual civilă la data pronunțării acesteia.
în acest context, excepția de inadmisibilitate privește contestarea dreptului reclamantului de a sesiza instanța.
în cauză, instanța de fond a apreciat că este incidentă o inadmisibilitate de ordin obiectiv, în sensul că dreptul și pretențiile reclamanților nu pot fi ocrotite pe calea în mod greșit de către aceștia.
Considerentele primei instanțe ar fi riguros exacte în măsura în care în cauză reclamanții ar fi supus controlului instanței de executare, potrivit dispozițiilor art. 555 C. proc. civ. în redactarea în vigoare la acea dată, încălcările ale legii execuționale prevăzute sub sancțiunea nulității, cu referire la actele de adjudecare.
Or, criticile formulate de reclamanți privesc o altă situație, respectiv nulitatea absolută a licitației, dată fiind fictivitatea acesteia.
Cu alte cuvinte, reclamanții au supus examinării instanței competente lipsa cu desăvârșire, structural, a elementelor esențiale, legal prevăzute, a actelor de adjudecare, sancționată cu nulitatea absolută.
Ca atare, în mod greșit prima instanță a apreciat asupra incidenței excepției inadmisibilității acțiunii.
Prin urmare, respingând apelul și menținând hotărârea primei instanțe, instanța de control judiciar a pronunțat o hotărâre nelegală.
în consecință, pentru considerentele ce preced, Curtea a admis recursul și a modificat decizia atacată, în sensul că a admis apelul declarat de reclamanți și, conform art. 297 C. proc. civ., a anulat hotărârea apelată, iar în temeiul art. 314 din același cod, a trimis dosarul Curții de Apel Târgu-Mureș, în vederea evocării fondului, judecării procesului și pronunțării unei hotărâri definitive.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5807/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5808/2005. Civil → |
|---|
