ICCJ. Decizia nr. 6073/2005. Civil

Prin decizia civilă nr. 194/2004, Curtea de Apel Timișoara a admis apelul pârâtei I.E. declarat împotriva sentinței civile nr. 7303/2003 pronunțat de Judecătoria Timiș și, pe cale de consecință, a respins acțiunea introdusă împotriva pârâtei, de către reclamanții Municipiul Timișoara și Consiliul local Timiș.

A respins totodată și cererea de intervenție formulată de numitul P.V.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel a reținut în esență că, sentința primei instanțe prin care s-a dispus rezilierea contractului de închiriere cu privire la apartamentul folosit de pârâtă precum și evacuarea acesteia, este greșită. Aceasta deoarece, boala de care suferă pârâta (depresie majoră de intensitate marginal psihotică) precum și, acțiunile concrete ale acesteia, nu sunt de natură a duce la concluzia că, acțiunile ei au un caracter șicanator pentru vecini, sau că fac imposibilă conviețuirea, în sensul Legii nr. 146/1996 și nici nu sunt de natură a asigura protecția socială cerută prin prevederile Legii nr. 116/2002.

împotriva acestei decizii au declarat recurs municipiul Timișoara prin primar, Consiliul Local al municipiului Timișoara și intervenientul P.V.

Reclamanții au criticat decizia dată în apel pentru greșita interpretare a stării de fapt și greșita aplicare a legii, motive de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

Astfel, în opinia recurenților reclamanți, faptul de a crește păsări în curtea comună a locuinței în condiții ce contravin normelor sanitar-veterinare, faptul de a depozita diverse deșeuri în aceeași curte ce constituie un adevărat focar de infecție, constituie motive temeinice pentru evacuarea conform art. 2 lit. b) din Legea nr. 146/1996.

Intervenientul a adus aceleași critici deciziei Curții de Apel, subliniind caracterul repetat și de durată (începând cu anul 1997) al faptelor săvârșite de pârâtă și care, fac imposibilă conviețuirea în același imobil a acesteia cu ceilalți locatari.

Recursul este nefondat.

Astfel, instanța de apel în mod corect a constatat că, prin comportamentul lor, pârâții nu fac imposibilă conviețuirea și, nici nu împiedică folosința normală a locuinței, ceea ce duce la concluzia caracterului nefondat al cererii de reziliere a contractului de închiriere.

înscrisurile și probele testimoniale administrate, confirmă împrejurarea că, motivele pentru care s-a considerat de către reclamanți că este împiedicată folosința locuinței de către ceilalți chiriași, nu mai subzistă. Rezultă din înscrisul de la dosar fond că, pârâții- intimați nu mai cresc păsări în curtea imobilului. Totodată, nici deșeurile strânse de aceștia pentru a fi valorificate, nu au mai fost găsite în ultima perioadă, iar persoanele care au fost găzduite în apartament, nu au mai fost văzute în contextul în care, sancțiunile contravenționale cu amenda pentru chiriașul găzduitor, au fost substanțiale.

Raportat la această stare de fapt, în mod corect Curtea de Apel a reținut că, prin comportamentul lor, pârâții nu fac imposibilă conviețuirea în același imobil, a celorlalți locatari, mai exact, a locatarului P.V., autorul tuturor sesizărilor în legătură cu acțiunile pârâților privitoare la modul de folosire al spațiului locativ.

Nefiind îndeplinite strict condițiile cerute de prevederile art. 2 lit. b) din Legea nr. 146/1996 și art. IV lit. b) din aceeași lege, în mod corect, instanța de apel nu a dispus evacuarea.

Nu lipsit de relevanță este și aspectul legat de nevoia protecției sociale a pârâtei I.E., prin prisma afecțiunilor de care aceasta suferă, precum și a dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 116/2002, reținut în completarea argumentelor ce au condus la respingerea acțiunii de către instanța de apel.

Pe cale de consecință, s-a constatat că nu sunt îndeplinite nici unul din cazurile prevăzute de art. 304 C. proc. civ. motiv pentru care, recursul a fost respins.

Pentru aceleași considerente pentru care recursul reclamanților este nefondat, a fost respins și recursul intervenientului P.V.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6073/2005. Civil