ICCJ. Decizia nr. 618/2005. Civil

Reclamanta N.M. născută V., direct și prin reprezentant Fundația A.M. Roșia Montană a chemat în judecată civilă, pe pârâtul Primarul comunei Roșia Montană, solicitând ca prin sentința ce o va pronunța Tribunalul Alba, secția civilă, să se dispună anularea dispoziției nr. 145 din 25 februarie 2003 emisă de Primarul comunei, să se constate preluarea abuzivă, fără titlu, de către Statul Român a imobilului situat în comuna Roșia Montană, compus din instalația de steampuri cu trei săgeți, înscrisă în C.F. nr. 273 Roșia Montană nr. top 551, distruse ca efect al naționalizării, potrivit Legii nr. 119/1948.

A solicitat și acordarea despăgubirilor în bani, de aproximativ 0,500 kg aur, a contravalorii instalației de steampuri cu 3 săgeți, prin acordarea de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital și a folosului de tras pentru acestea, din 1948, până în prezent.

Tribunalul Alba, secția civilă, cu sentința civilă nr. 324 din 4 iunie 2003 a admis în parte contestația împotriva dispoziției nr. 145/2003 emisă de Primarul comunei Roșia Montană, a constatat că instalația de prelucrare a minereului (steampuri) înscrisă în C.F. 273 Roșia Montană nr. top 551, a fost preluată de Statul Român în mod abuziv, fără titlu; a anulat dispoziția contestată și a constatat că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent. S-au respins celelalte capete de cerere ale acțiunii.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut din extrasul de carte funciară și contractele de vânzare-cumpărare depuse la dosar, că autorii reclamantei au deținut instalații de steampuri încorporate în imobilul - teren și care serveau în mod permanent, desfășurării activității unei întreprinderi naționalizate.

Potrivit art. 24 pct. 1 din Legea nr. 10/2001, pentru asemenea instalații se acordă măsuri reparatorii prin echivalent.

Capătul de cerere prin care se solicită acordarea de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, a fost respins cu motivarea că reclamanta nu a dovedit că ar fi moștenitoarea persoanelor ce aveau calitatea de asociate a persoanelor juridice naționalizate prin Legea nr. 119/1948.

în ceea ce privește "folosul tras" din utilizarea instalației din 1948 până în prezent, s-a constatat că nu sunt prevăzute despăgubiri pentru folosință în Legea nr. 10/2001.

Curtea de Apel Alba - Iulia, prin decizia civilă nr. 484/A/10 decembrie 2003, a respins apelurile declarate de N.M. și Primarul comunei Roșia Montană împotriva sentinței civile nr. 324/2003 pronunțată de Tribunalul Alba.

în considerentele deciziei s-a subliniat că în mod corect tribunalul a reținut incidența dispozițiilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 și obligația pârâtului de a emite dispoziție care să vizeze măsuri reparatorii prin echivalent, cuvenite reclamantei. S-a apreciat nefondată critica referitoare la neacordarea despăgubirilor pentru lipsa de folosință a instalației, timp de 53 de ani, de vreme ce nu există un asemenea drept reparator reglementat de Legea nr. 10/2001.

împotriva deciziei civile nr. 484/A din 10 decembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, a declarat recurs reclamanta, care a invocat nulitățile prevăzute de art. 304 pct. 6, 9 și 10 C. proc. civ.

Recurenta consideră că instanța de apel a interpretat în mod eronat dispozițiile art. 6 din Legea nr. 10/2001 și având în vedere că instalațiile au devenit imobile prin încorporare, fiind naționalizate și distruse ca efect al Legii nr. 119/1948, se impune acordarea de măsuri reparatorii.

Aceasta prezintă actele cu care a dovedit calitatea de proprietari a autorilor săi, făcând și teoria bunurilor mobile devenite imobile prin destinație și încorporare.

Subliniază că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 11 pct. 2 din Legea nr. 10/2001 și în consecință arată că se impune admiterea recursului, casarea deciziei recurate și rejudecând să se admită în întregime acțiunea.

Recursul este nefondat.

Deși recurenta invocă nulitățile prevăzute de art. 304 pct. 6, 9 și 10 C. proc. civ., motivele de recurs și dezvoltarea acestora, nu se încadrează în cerințele textelor invocate.

Nulitatea prevăzută de pct. 6 al articolului menționat, conduce la reformarea hotărârii criticate, "dacă instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut".

Verificând dispozitivele celor două hotărâri criticate se constată că nu se regăsește nici una din situațiile prevăzute de text.

Teoria bunurilor mobile devenite imobile prin destinație sau încorporare, dezvoltată pe mai multe pagini este inutilă și nu trebuie analizată, de vreme ce instanțele au acordat măsuri reparatorii prin echivalent, pentru instalația de prelucrare a minereului (steampuri), constatându-se preluarea abuzivă a acestora, de către stat.

Recurenta deși invocă și nulitatea de la pct. 10 al art. 304 C. proc. civ., nu arată în concret ce mijloace de apărare sau dovezi administrate, care erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, nu au fost analizate de instanța de apel.

în ceea ce privește aplicabilitatea art. 11 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 în speță, se constată că acest text face trimitere la regimul juridic al imobilelor expropriate și nu la cele naționalizate, deci nu are incidență în cauza de față.

Nefondată este și critica potrivit căreia instanțele erau obligate a acorda toate despăgubirile solicitate prin acțiune, inclusiv a acelora pentru "folosul tras" respectiv lipsa de folosință a instalației "timp de 53 de ani, atâta timp cât legea specială reparatorie nu conține asemenea dispoziții.

Astfel fiind, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul a fost respins ca nefondat.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 618/2005. Civil