ICCJ. Decizia nr. 755/2005. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 755.
Dosar nr. 2005/46/200.
Şedinţa publică din 28 septembrie 2006
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
La 17 martie 2006, reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte a chemat în judecată pe pârâtul A.M., solicitând restrângerea exercitării dreptului acestuia la libera circulaţie pe o perioadă de cel mult 3 ani.
În motivarea cererii, întemeiate pe art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005, reclamanta a susţinut că, la 11 februarie 2006, pârâtul a fost returnat din Italia, conform Acordului de readmisie încheiat de România cu această ţară, pentru nerespectarea termenului legal de şedere.
Tribunalul Vâlcea, secţia civilă, prin sentinţa nr. 165 din 21 martie 2006, a admis cererea şi a dispus restrângerea, pe o perioadă de 3 ani, a exercitării dreptului pârâtului la libera circulaţie în Italia.
S-a reţinut că pârâtul a fost returnat din Italia, la 11 februarie 2006, în baza Acordului de readmisie încheiat cu această ţară, pentru nerespectarea termenului legal de şedere.
Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, prin Decizia nr. 72 din 28 aprilie 2006, a admis apelul declarat de pârât şi a schimbat în parte sentinţa, stabilind la 18 luni perioada de restrângere a exercitării dreptului apelantului la libera circulaţie în Italia.
S-a reţinut că motivele care l-au determinat pe pârât să depăşească termenul de şedere în Italia (pentru a munci, nesăvârşind fapte de natură a compromite Statul Român) impun reducerea duratei măsurii de restrângere a dreptului la liberă circulaţie.
Pârâtul a declarat recurs, prin care a solicitat modificarea ultimei hotărâri, în sensul respingerii cererii formulate de reclamantă sau, în subsidiar, reducerii mai accentuate a duratei măsurii de restrângere.
În motivarea recursului, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pârâtul a susţinut că faţă de contextul în care a depăşit termenul legal de şedere în Italia, soluţia instanţei de apel ar fi greşită deoarece:
- potrivit art. 49 alin. (2) din Constituţie, aplicarea măsurii de restrângere prevăzută de art. 38 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 248/2005 este facultativă, şi nu obligatorie;
- perioada stabilită nu este proporţională cu situaţia care a determinat luarea acestei măsuri.
Ambele critici vizează o eventuală netemeinicie a măsurii de restrângere a exerciţiului dreptului la libera circulaţie şi, ca atare, nu se încadrează în cazul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Aşa fiind, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., prezentul recurs va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâtul A.M. împotriva deciziei nr. 72/A din 28 aprilie 2006 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 28 septembrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 7553/2005. Civil. Anulare act. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 751/2005. Civil. Legea nr. 10/2001. Recurs → |
---|