ICCJ. Decizia nr. 7579/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7579
Dosar nr. 9441/200.
Şedinţa din camera de consiliu de la 4 octombrie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 909 din 17 septembrie 2004, Judecătoria Aiud a respins acţiunea formulată de reclamanţii U.A. şi U.E. la 19 octombrie 2003 prin care au solicitat în contradictoriu cu pârâţii N.A., N.L. şi G.V., anularea contractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat cu privire la imobilul, teren în suprafaţă de 1079 mp, cu destinaţia de grădină, înscris în C.F. 373 Ciştei, să se constate că reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate asupra acestui imobil şi obligarea pârâţilor de a le recunoaşte acest drept.
Împotriva acestei hotărâri reclamanţii au declarat apel criticând sentinţa pe considerente de nelegalitate şi netemeinicie.
Tribunalul Alba, secţia civilă, prin Decizia nr. 12/A din 25 ianuarie 2005, făcând trimitere la dispoziţiile art. 2 pct. 2 C. proc. civ. astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 65/2004, şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia.
La rândul său, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia civilă, prin Decizia nr. 803/A din 25 mai 2005, calificând drept recurs calea de atac exercitată de reclamantă, s-a declarat necompetentă material, declinându-şi competenţa în raport cu dispoziţiile art. 299 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., în favoarea Tribunalului Alba, astfel că ivindu-se conflictul negativ de competenţă între un tribunal şi o curte de apel, cauza a fost înaintată în raport cu dispoziţiile art. 22 alin. (3) C. proc. civ. Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a stabili instanţa competentă.
Se constată că cea de-a 2–a hotărâre de declinare a competenţei este conform legii.
Astfel, capătul de cerere principal al acţiunii formulată de U.A. şi U.E. vizează, aşa cum s-a arătat, anularea contractelor de vânzare-cumpărare având ca obiect un teren cu destinaţia de grădină, în suprafaţă de 1079 mp a cărui valoare este mai mică de 1 miliard de lei, preţul negociat de pârâţi fiind de 10 milioane lei (dosar nr. 4202/2003 al Judecătoriei Aiud).
Or, potrivit dispoziţiilor art. 2821 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 195/2004 nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă, în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard de lei inclusiv, atât în materie civilă cât şi în materie comercială.
Este neechivocă deci intenţia legiuitorului de a restrânge exerciţiul apelului în toate situaţiile în care litigiul se situează sub acest prag valoric, raţiunea reglementării constând în interesul redus al litigiului şi necesitatea degrevării curţilor de apel.
Corelativ, art. 299 alin. (3) C. proc. civ. astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 195 din 25 mai 2004, dispune că, în situaţiile când încheierile sau alte hotărâri pronunţate de instanţele judecătoreşti sunt supuse numai recursului, judecarea acestei căi de atac, este de competenţa instanţei imediat superioare celei care a pronunţat hotărârea în cauză.
Ulterior, Legea nr. 219 din 6 iulie 2005, preia aceste dispoziţii, inserate în redactarea actuală a Codului de procedură civilă, în art. 299 alin. (1) şi (2).
În considerarea celor ce preced, cauza va fi trimisă Tribunalului Alba, în vederea soluţionării recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Alba privind recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 909 din 17 septembrie 2004 a Judecătoriei Aiud.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7717/2005. Civil. Conflict negativ de... | ICCJ. Decizia nr. 7676/2005. Civil. împărţeală judiciară.... → |
|---|
