ICCJ. Decizia nr. 7801/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7801
Dosar nr. 6226/200.
Şedinţa de la 7 octombrie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 125/A din 1 februarie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia civilă, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a apelului formulat de debitoarea SC A.P. SA Alba Iulia împotriva încheierii civile din 16 august 2004 a Judecătoriei Alba Iulia, dată în dosarul civil nr. 5337/2004 în favoarea Tribunalului Alba, secţia civilă.
Curtea de apel a reţinut următoarele considerente la pronunţarea deciziei:
Prin încheierea civilă din 16 august 2004 a Judecătoriei Alba Iulia pronunţată în dosarul nr. 5337/2004 s-a admis cererea formulată de creditoarea T.A. şi s-a dispus începerea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 1433/2004 a Judecătoriei Alba Iulia, împotriva debitoarei SC A.P. SA Alba Iulia.
Cu referire la prevederile art. 3 pct. a paragraful final din codul de procedură civilă, aşa cum a fost modificat prin OUG nr. 65/2004 aprobată cu modificări prin Legea nr. 493/2004 şi dispoziţiile speciale ale art. 3731, alin. (1) şi art. 339 alin. (3) C. proc. civ., s-a reţinut că tribunalelor le revine competenţa materială în soluţionarea apelurilor împotriva încheierilor pronunţate în procedură necontencioasă.
Prin Decizia nr. 108/A din 18 martie 2005 pronunţată de Tribunalul Alba, secţia civilă, s-a declinat competenţa de soluţionare a apelului în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia, constatându-se conflict negativ de competenţă.
Tribunalul a reţinut următoarele considerente la pronunţarea deciziei:
Cu referire la prevederile art. 3731 alin. (1) şi (2) şi art. 339 C. proc. civ., s-a reţinut că pronunţarea prin încheiere asupra unei cereri de încuviinţare a executării silite este dată în competenţa instanţei de judecată şi nu a preşedintelui instanţei.
Reţinându-se că încheierea atacată nu a fost pronunţată în procedură necontencioasă şi că obiectul cauzei nu se încadrează în prevederile art. 2 pct. 2 din OUG nr. 65/2004 modificată şi completată de Legea nr. 493/2004, s-a declinat competenţa de soluţionare a apelului în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia.
Asupra conflictului de competenţă, Curtea constată:
Prin încheierea civilă pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul nr. 5337/2004 s-a încuviinţat începerea executării silite.
Încuviinţarea executării silite face parte dintre cererile pentru dezlegarea cărora este nevoie de mijlocirea instanţei, fără să se urmărească stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană, fiind aplicabile prin urmare dispoziţiile procedurii necontencioase.
Potrivit art. 3731 alin. (2) C. proc. civ., în vigoare la data declinării competenţei de soluţionare a cauzei, instanţa încuviinţează executarea silită prin încheierea dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor.
Art. 339 C. proc. civ. are în vedere cazurile în care legea dă în căderea preşedintelui instanţei luarea unor măsuri cu caracter necontencios.
Acest text procedural nu îşi găseşte însă aplicabilitatea în cauză, deoarece cererea soluţionată prin încheierea atacată nu este în căderea preşedintelui instanţei, în condiţiile art. 339 C. proc. civ.
Cererea de încuviinţare a executării silite, potrivit procedurii necontencioase, se soluţionează prin încheiere de către instanţă, fiind supusă apelului şi recursului, art. 336 C. proc. civ.
Deşi prin Legea nr. 219/1995 s-a introdus o procedură specială de contestare a încheierii pronunţate asupra cererii de încuviinţare a executării silite, căile de atac sunt cele prevăzute de art. 336 C. proc. civ. susmenţionat, avându-se în vedere prevederile art. 725 alin. (39 C. proc. civ.
Având în vedere că prin art. 336 C. proc. civ. se prevedeau apelul şi recursul, fără a se indica instanţele cărora le revine competenţa de soluţionare, competenţa se stabileşte potrivit dispoziţiilor dreptului comun. Art. 338 alin. (1) C. proc. civ. prevede că procedura prevăzută în materie necontencioasă se întregeşte cu dispoziţiile de procedură contencioasă, în măsura în care nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii.
Potrivit art. I pct. 3 din OUG nr. 65/2004 aprobată prin Legea nr. 493/2004, curţile de apel judecă apelurile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii şi tribunale în primă instanţă, iar potrivit art. I pct. 2 tribunalele judecă în apel în cazurile expres prevăzute de textul legal.
Prin urmare, competenţa de soluţionare în cauză, revenea Curţii de Apel Alba Iulia, care la data la care şi-a declinat competenţa de soluţionare era competentă potrivit textelor procedurale menţionate; competenţa revenea aceleiaşi instanţe şi la data ivirii conflictului de competenţă în faţa Tribunalului Alba, potrivit aceloraşi dispoziţii legale.
Prin Legea nr. 219/1995 de aprobare a OUG nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, s-a modificat art. 2 C. proc. civ. care reglementează competenţa de soluţionare ce revine tribunalelor; conform art. 2 pct. 2 C. proc. civ. tribunalele judecă, ca instanţa de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în primă instanţă, potrivit art. 3 alin. (2) C. proc. civ., curţile de apel judecând apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în primă instanţă.
Totodată, art. 725 alin. (1) C. proc. civ. prevede că dispoziţiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare, şi proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum şi executărilor silite sub acea lege.
Având în vedere aceste dispoziţii legale precum şi dispoziţiile procedurale tranzitorii de aplicare a Legii nr. 219/1995, Curtea urmează să stabilească competenţa de soluţionare a apelului în favoarea Tribunalului Alba.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte competenţa de soluţionare a apelului declarat de debitoarea SC A.P. SA Alba Iulia împotriva încheierii civile pronunţate la data de 16 august 2004 de Judecătoria Alba Iulia în dosarul civil nr. 5337/2004 în favoarea Tribunalului Alba.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7779/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7769/2005. Civil → |
|---|
