ICCJ. Decizia nr. 8727/2005. Civil

Prin decizia civilă nr. 3814 din 16 noiembrie 2004 a Curții de apel Craiova, secția civilă, s-a respins ca nefondat apelul reclamantei G.(C.)M. împotriva sentinței civile 69 din 19 februarie 2004 a Tribunalului Dolj, secția civilă, sentință conform căreia s-a respins acțiunea în revendicare iar, în subsidiar, referitoare la măsuri reparatorii în echivalent, formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtele SC D. SA Craiova prin lichidator judiciar C.N. și S.N.P. P. SA București, sucursala P. Craiova.

în motivarea deciziei sale, instanța de apel reține că S.N.P. P. SA este cumpărătorul de bună credință ce a dobândit de la pârâta SC D. Sa, astfel că deținătorul inițial și anume vânzătorul, calificat ca fiind de bună credință, nu mai există și nu mai poate acoperi creanțele rămase în urma lichidării totale.

S-a mai considerat de aceeași curte de apel că nu se face dovada preluării terenului de la autorul său.

în același timp, se are în vedere că, la scurt timp după pronunțarea sentinței, menținută prin susmenționata decizie atacată în cauza de față, aceeași reclamantă a formulat separat o contestație împotriva deciziei nr. 109 din 13 aprilie 2004 privind respingerea notificării, decizie emisă de S.N.P. P. SA, astfel că prin încheierea dintr-o altă cauză, cu nr. 1961/2004 a Tribunalului Dolj, secția civilă, s-a admis excepția de litispendență prevăzută de art. 163 C. proc. civ. s-a transmis acea cauză Curții de apel Craiova, respingându-se de asemenea cererea de suspendare formulată în temeiul art. 47 din Legea 10/2001.

Recurenta reclamantă, invocând pct. 7 și 10 (în vigoare la momentul formulării recursului) din art. 304 C. proc. civ., susține că au fost ignorate motivele de apel, unde nu s-a admis nici o probă, judecându-se cauza doar pe excepție, punându-se în discuție și art. 46 alin. (1) din Legea 10/2001.

Evidențiază, prin același recurs, că instanța de apel, deși sesizată în acest sens, nu a răspuns la o asemenea investire datorată excepției admise privind litispendența.

Deliberând asupra recursului, acesta urmează a fi admis pentru că, deși s-a disputat excepția de litispendență în temeiul art. 163 C. proc. civ., sens în care a fost investită instanța și cu cerere în contestație pentru decizia emisă de partea deținătoare în temeiul Legii 10/2001, cauză ce a format, distinct de această cauză, obiectul dosarului 1961/2004 a Tribunalului Dolj, instanțele nu s-au pronunțat și asupra ei, în pofida investirii în scopul judecării laolaltă a celor două cereri.

Așadar, cum fondul celor două cauze, întemeiate pe aceeași Lege 10/2001, având ca obiect măsurile reparatorii invocate de reclamanta-contestatoare, n-a fost abordat deopotrivă de instanța investită în cadrul prevăzut de art. 163 C. proc. civ., a fost admis recursul, conform dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., și a casat hotărârile date, cu trimiterea către instanța de fond competentă, care este tribunalul, pentru ca acesta să se pronunțe în ambele cereri, întemeiate pe aceeași cauză și cu același obiect al măsurilor reparatorii prevăzute de Legea 10/2001 și în care figurează aceleași părți și eventual în contradictoriu și cu A.V.A.S.-ul.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 8727/2005. Civil