ICCJ. Decizia nr. 8718/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr. 6271/2003, reclamanții O.M., O.P.I. și O.O.Z. au chemat în judecată Statul Român prin Ministerul Finanțelor și Primarul municipiului Orăștie, în calitate de pârâți, solicitând instanței ca, prin hotărâre judecătorească, să se dispună modificarea Dispoziției nr. 646/2003 emisă de Primarul municipiului Orăștie, în ceea ce privește cuantumul măsurilor reparatorii prin echivalent, în sensul stabilirii acestora în cuantum de 350 milioane lei, sumă ce reprezintă valoarea reală a terenului înscris în C.F. nr. top 640,641/2 în suprafață de 965 mp, preluat de stat prin expropriere.
în motivarea cererii reclamanții au arătat că prin dispoziția primarului li s-a oferit suma de 90 milioane lei cu titlu de despăgubire pentru terenul în suprafață de 965 mp ce le-a fost expropriat și care nu poate fi restituit în natură, însă această sumă nu poate fi acceptată, fiind mult sub valoarea reală a terenului.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, Primarul municipiului Orăștie a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii în ceea ce privește cuantumul ofertei valorice, dar numai până la suma de 260 milioane lei, sumă ce rezultă din evaluarea terenului conform HCL nr. 36/2003 privind aprobarea prețurilor minime de vânzare a unor terenuri concesionate pe raza municipiului Orăștie.
Tribunalul Hunedoara, secția civilă, prin sentința civilă nr. 893 din 22 octombrie 2003 a admis ca fondată acțiunea reclamanților, modificând parțial Dispoziția nr. 646/2003 emisă de Primarul municipiului Orăștie, în sensul că valoarea măsurilor reparatorii prin echivalent este de 260 milioane lei, menținând în rest dispoziția atacată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamanții au fost nemulțumiți de oferta de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent formulată prin Decizia nr. 646/2003 emisă de Primarul municipiului Orăștie, în cuantum de 90 milioane lei, pentru imobilul înscris în C.F. Orăștie nr. top 640,641/2 însă au acceptat suma de 260 milioane lei, precizată de pârât prin întâmpinare, fapt pentru care s-a și făcut aplicarea dispozițiilor art. 11,art. 24,art. 31 și art. 33 din Legea nr. 10/2001.
împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții O.M., O.P.I. și O.O.Z., prin care au solicitat ca instanța de apel să dispună ca plata despăgubirilor acordate să se facă reactualizat, în funcție de indicele de inflație la momentul executării plății, așa cum au solicitat în acțiunea introductivă, arătând și faptul că prima instanță nu s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesual pasive a Statului Român.
în cauză a declarat apel și D.G.F.P. Hunedoara pentru Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, care a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii față de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesual pasive deoarece din dispozițiile art. 26 alin. (3) și ale art. 31 alin. (7) din Legea nr. 10/2001 rezultă că Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă numai în situația în care unitatea deținătoare nu a fost identificată și când persoana îndreptățită a optat în cerere pentru titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, prin decizia nr. 661 A din 28 aprilie 2004, a respins ca nefondate ambele apeluri. Cu privire la apelul declarat de reclamanți s-a reținut că instanța de fond în mod temeinic nu a dispus ca suma ce reprezintă cuantumul măsurilor reparatorii să fie reactualizată cu indicele de inflație deoarece, potrivit art. 11 alin. (6) din Legea nr. 10/2001 doar valoarea construcțiilor expropriate în vederea demolării se poate actualiza cu indicele de inflație la data plății efective, iar în speță obiectul despăgubirilor acordate vizează un teren. Cu privire la apelul declarat de D.F.G.P. pentru Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice s-a reținut că oferta acceptată de reclamanți prevede ca acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent să constea în titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital așa încât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă în cauză, în raport cu dispozițiile Legii nr. 10/2001.
împotriva acestei decizii a declarat recurs D.G.F.P. Hunedoara pentru pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice susținând că, potrivit art. 31 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă dacă “persoana îndreptățită a optat în cerere pentru titluri de valoare nominală numai folosite exclusiv în procesul de privatizare" ori din actele depuse la dosarul cauzei nu rezultă că reclamanții au optat pentru acordarea de titluri de valoare așa încât nu se poate susține că în speța dedusă judecății s-ar putea legitima procesual pasiv, motiv pentru care se impune admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamanților față de Ministerul Finanțelor Publice, pe acest considerent.
Recursul nu este fondat.
Prin Dispoziția nr. 646/2993, Primarul municipiului Orăștie a formulat oferta de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent în valoare estimativă de 90 milioane lei, constând în titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, în funcție de opțiunea persoanei îndreptățite pentru imobilul (teren) situat în Orăștie, înscris în C.F. Orăștie, nr. top 640,641/2, în suprafață de 965 mp, iar reclamanții au contestat în instanță această valoare, în temeiul art. 24 și art. 31 din Legea nr. 10/2001.
Ulterior, aceștia au acceptat suma de 260 milioane lei propusă de Primarului municipiului Orăștie, sumă la care a fost evaluat terenul conform Hotărârii Consiliului local al municipiului Orăștie nr. 36/2003, solicitând instanței de fond admiterea acțiunii și modificarea în parte a dispoziției nr. 646/2003 în sensul ca valoarea măsurilor reparatorii prin echivalent să fie de 260 milioane lei.
Astfel fiind, reiese cu evidență că în speța dedusă judecății, cadrul procesual este determinat în raport cu dispozițiile art. 31 și art. 34 din Legea nr. 10 /2001, care impun citarea în cauză a Ministerului Finanțelor Publice, parte ce-și justifică astfel, pe deplin, în temeiul textelor legale arătate, calitatea procesuală pasivă, cât timp măsurile reparatorii acordate reclamanților constau fie în titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, fie în acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, lipsa unei opțiuni exprese pentru una sau alta din modalitățile de acordare a acestor măsuri reparatorii până la data formulării cererii introductive nefiind de natură a înlătura incidența textelor de lege menționate, demersul juridic al reclamanților fiind determinat numai de nemulțumirea privind cuantumul măsurilor reparatorii prin echivalent, nu și modalitatea de acordare a lor.
Față de temeiurile arătate, se constată că criticile invocate de recurent, vizând exclusiv lipsa calității sale procesual pasive sunt nefondate, cu atât mai mult cu cât din extrasul de C.F. depus la dosar rezultă că, în prezent, proprietar tabular asupra terenului expropriat de la reclamanți este Statul Român așa încât decizia atacată este legală iar recursul a fost respins ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8724/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8719/2005. Civil → |
|---|
