ICCJ. Decizia nr. 8782/2005. Civil
Comentarii |
|
La 25 octombrie 2002, reclamantul T.N. i-a chemat în judecată pe pârâții Primăria comunei Voila, Comisia locală Voila de aplicare a Legii nr. 18/1991 și S.G., solicitând:
- anularea procesului verbal provizoriu nr. 3/302 de punere în posesie a unui teren de 1564 mp situat în zona Lazurile, emis de primele două pârâte în favoarea ultimului pârât;
- obligarea primelor două pârâte la punerea lui în posesie cu suprafața de 2896 mp, înscrisă în C.F. 99 a localității Sâmbăta de Sus, pe vechiul amplasament și eliberarea titlului de proprietate.
în motivarea cererii, întemeiată pe art. 5 și art. 105 alin. (2) C. proc. civ. rap. la art.1-3 din Legea nr. 29/1990 și art. 111 C. proc. civ., reclamantul a susținut că:
- este proprietarul unui teren de 3896 mp, situat în zona Lazurile și înscris în C.F. 99 a localității Sâmbăta de Sus;
- pârâtele Primăria comunei Voila și Comisia locală Voila de aplicare a Legii nr. 18/1991 l-au pus pe pârâtul S.G. în posesia terenului său, iar lui i-au repartizat terenul acestuia din urmă, situat lângă liziera pădurii.
Pe parcursul procesului, instanța a schimbat parțial temeiul juridic, din Legea nr. 29/1990 în Legea nr. 18/1991, cu acordul reclamantului și a introdus în cauză Comisia județeană Brașov de aplicare a legii fondului funciar, în locul pârâtei Primăria comunei Voila.
Judecătoria Făgăraș, prin sentința civilă nr. 1152 din 11 septembrie 2003, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei locale Voila și Comisiei județene Brașov de aplicare a Legii nr. 18/1991 și a respins acțiunea față de acestea, în referire la solicitările reclamantului, de punere în posesie și eliberare a titlului de proprietate.
Totodată, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active, precum și acțiunea, în referire la cererea reclamantului, de anulare a procesului verbal de punere în posesie a pârâtului S.G.
S-a reținut că:
- nici reclamantul și nici tatăl său nu au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991;
- dreptul de proprietate al pârâtului S.G. asupra terenului în litigiu, de 1564 mp a fost reconstituit de Comisia județeană Brașov de aplicare a legii fondului funciar, prin hotărâre neatacată de reclamant, care nu mai poate așadar contesta procesul verbal de punere în posesie.
Curtea de Apel Brașov, secția civilă, prin decizia nr. 175 din 15 decembrie 2003, a respins, ca nefondat apelul declarat de reclamant, cu motivarea că:
- deoarece nu a criticat soluția sub aspectul admiterii excepției lipsei calității procesuale active, apelantul nu mai poate solicita punerea sa în posesia terenului atribuit pârâtului S.G. și, implicit, anularea procesului verbal în discuție;
- pe de altă parte, contrar art. 249 alin. (1) C. proc. civ., apelantul invocă argumente de natură a schimba cauza acțiunii în apel.
Reclamantul a declarat recurs, iar înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă, a scos cauza de pe rol și a trimis-o spre soluționare Curții de Apel Brașov, conform art. II și art. III din Legea nr. 195/2004.
La rândul său, Curtea de Apel Brașov, secția civilă, prin încheierea din 23 februarie 2005, în temeiul art. II alin. (1) și (2) din Legea nr. 195/2004, a respins excepția lipsei competenței materiale, ridicată de apărătorul recurentului și a dispus amânarea judecății la 23 martie 2005, pentru ca intimatul pârât S.G. să ia cunoștință de conținutul actelor depuse la dosar de partea adversă.
împotriva încheierii menționate a declarat recurs reclamantul susținând că în speță nu erau operante dispozițiile art. II alin. (1) și (3) din Legea nr. 195/2004 deoarece, principial, apelul și recursul nu pot fi judecate de aceeași instanță.
Recursul este inadmisibil deoarece:
- potrivit art. 299 alin. (2) rap. la art. 282 alin. (2) C. proc. civ., încheierile premergătoare nu pot fi atacate separat cu recurs decât în cazurile expres prevăzute de lege;
- încheierea criticată nu face parte din categoria încheierilor premergătoare menționate și, oricum, fiind pronunțată de o instanță de recurs, nici nu ar mai putea fi supusă acestei căi de atac.
Așa fiind, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., prezentul recurs a fost respins, ca inadmisibil.
← ICCJ. Decizia nr. 8775/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8770/2005. Civil → |
---|