ICCJ. Decizia nr. 8786/2005. Civil
| Comentarii |
|
La 18 octombrie 2004, reclamantul K.F. a chemat în judecată pe pârâta SC F.D.F.E.E. E.T. N. SA, sucursala de distribuție și furnizare a energiei electrice Cluj, solicitând obligarea acesteia la încheierea contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect apartamentul nr. 18, situat în Cluj Napoca.
în motivarea acțiunii, întemeiată pe art. 7 din Legea nr. 85/1992 și art. 274 C. proc. civ., reclamantul a susținut că:
- apartamentul în discuție a fost construit anterior adoptării Legii nr. 85/1992 și constituie locuință de serviciu;
- deține acel apartament în baza contractului de închiriere nr. 7733 din 1 noiembrie 1999, încheiat cu pârâta, accesoriu al contractului de muncă;
- deși îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 85/1992 pentru cumpărarea locuinței menționate, pârâta a răspuns negativ solicitărilor sale repetate în acest sens.
Pe parcursul procesului, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, iar reclamantul și-a extins acțiunea împotriva pârâtei SC F.D.F.E.E.E.T.N. SA, proprietara imobilului în discuție.
Judecătoria Cluj Napoca, prin sentința civilă nr. 15625 din 13 decembrie 2004, a respins acțiunea, reținând că pârâta a cumpărat în anul 1996, cu fonduri proprii, locuința închiriată ulterior reclamantului, astfel că, potrivit art. 7 alin. ultim din Legea nr. 85/1992, nu poate fi obligată să o vândă.
Reclamantul a declarat apel, iar Curtea de Apel Cluj, secția civilă, prin încheierea nr. 1064 din 14 aprilie 2005, a calificat această cale de atac drept recurs și, în consecință, și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Cluj, cu motivarea că, față de valoarea locuinței a cărei vânzare este solicitată de reclamant, în speță sunt operante prevederile art. 2821și art. 299 alin. (3) C. proc. civ.
Reclamantul a declarat recurs, întemeiat pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că, întrucât nu a solicitat ca hotărârea să țină loc de act de vânzare-cumpărare, obiectul cererii deduse judecății constă într-o obligație de a face, neevaluabilă în bani, care nu intră sub incidența art. 2821C. proc. civ.
în concluzie, reclamantul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și trimiterea dosarului la Curtea de Apel Cluj, pentru continuarea judecării apelului.
Criticile sunt fondate.
Dar, urmare modificărilor aduse Codului de procedură civilă prin Legea nr. 219/2005, soluționarea apelului declarat de pârâtă revine în prezent Tribunalului Cluj.
Față de cele expuse, conform art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., recursul declarat în cauză a fost admis, în sensul modificării încheierii atacate și calificării drept apel a căii de atac exercitate de reclamant împotriva sentinței pronunțate de Judecătoria Cluj Napoca.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8814/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8775/2005. Civil → |
|---|
