ICCJ. Decizia nr. 9633/2005. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9633
Dosar nr. 8767/44 /2005
Şedinţa publică din 24 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001 şi înregistrată la data de 23 septembrie 2004 la Tribunalul Vrancea reclamanţii A.I. şi N.C. au chemat în judecată pe pârâta SC R. Odobeşti SA prin lichidator SC E. SRL solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea deciziei nr. 7 din 30 august 2004 emisă de pârâtă şi obligarea pârâtei la măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilul crama Vaitoianu compus din 4 camere şi dependinţe şi terenul aferent, imobil situat în comuna Vârteşcoiu judeţul Vrancea.
În motivare au arătat că prin sentinţa civilă nr. 2440 din 21 iunie 2004 judecătoria Focşani a obligat pârâta la emiterea dispoziţiei (deciziei) privind acordarea reclamanţilor de măsuri reparatorii pentru imobil, dar prin Decizia nr. 7 din 30 august 2004 pârâta le-a respins cererea cu motivarea că măsurile reparatorii urmează a fi acordate de instituţia publică implicată în privatizare respectiv Agenţia Domeniilor Statului.
Pârâta prin întâmpinare a arătat că SC R. SA Odobeşti s-a privatizat motiv pentru care la termenul din data de 13 ianuarie 2005 a fost introdusă în cauză în calitate de pârâtă A.V.A.S.
La rândul său A.V.A.S. a formulat întâmpinare şi a arătat că acţiunile societăţilor comerciale care deţin în administrare terenuri agricole din portofoliul de acţiuni FPS (în prezent A.V.A.S.), au fost transferate către Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale care a fost introdus în cauză de instanţă care a invocat lipsa calităţii procesuale pasive arătând că în cauză calitate procesuală pasivă are Agenţia Domeniilor Statului.
Prin sentinţa civilă nr. 504 din 27 octombrie 2005 Tribunalul Vrancea a admis acţiunea, a constatat că reclamanţii au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi a constatat că A.V.A.S. nu are calitate procesuală pasivă.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că reclamantul A.I. moştenitor testamentar al defunctei V.S. care este moştenitor legal al defunctului A.V. în proporţie de ½ din imobil, iar reclamanta N.C. este moştenitoarea testamentară a defunctei M.M., care este moştenitoarea legală a defunctei V.S. în proporţie de ½ din imobil.
Imobilul a aparţinut defunctului A.V., fiind preluat abuziv de stat.
În consecinţă instanţa a reţinut că reclamanţii au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, a căror valoare s-a stabilit prin raport de expertiză.
S-a mai reţinut că în procesul de privatizare a fost implicat Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi nu A.V.A.S.
Împotriva acestei sentinţe Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a formulat apel arătând că nu are calitate procesuală pasivă, aceasta aparţine Agenţiei Domeniilor Statului cu care s-a încheiat un protocol prin care s-au preluat contractele de privatizare, iar deţinătorul imobilului este SC R. SA.
Prin Decizia nr. 37A din 16 februarie 2006 Curtea de Apel Galaţi a respins apelul.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut, în esenţă, că Administraţia Domeniilor Statului este instituţie de interes public în subordinea Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi că acest minister a fost implicat în procesul de privatizare iar invocarea împrejurării că deţinătorul imobilului este SC R. SA nu are relevanţă în raport de împrejurarea că pentru reclamanţi au fost stabilite măsuri reparatorii în echivalent.
Împotriva acestei decizii pârâtul Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a formulat recurs invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. fiind reluate criticile din apel.
Sub un prim aspect recurentul critică hotărârea arătând că nu are calitate procesuală pasivă, deoarece Agenţia Domeniilor Statului, înfiinţată prin Legea nr. 268/2001 a preluat prin protocol încheiat cu Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în baza HG nr. 626/2001 contractele de privatizare pentru societăţile comerciale, inclusiv pentru SC R. SA Odobeşti, aflată în legea amintită la poziţia nr. 686.
Mai arată recurentul că faţă de această situaţie deţinătorul imobilului nu este Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ci SC R. SA respectiv Agenţia Domeniilor Statului.
În fine, în momentul încheierii actelor juridice de înstrăinare făcute în cadrul procesului de privatizare a fost respectată condiţia bunei credinţe.
Prin întâmpinările formulate reclamanţii şi intimata A.V.A.S. au solicitat respingerea recursului.
Recursul nu este fondat şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 C. proc. civ. va fi respins pentru următoarele considerente:
Critica privind lipsa calităţii procesuale pasive a Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va fi respinsă în baza următoarele considerente:
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a fost instituţia implicată în procesul de privatizare fiind parte în contractul de vânzare cumpărare în calitate de vânzător, conform contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 76/2000 (fila 78 dosar fond).
Aşa fiind, are indiscutabil calitate procesuală pasivă, iar Agenţia Domeniilor Statului, instituţie publică aflată în subordinea sa, nu poate fi ţinută să răspundă în locul său tocmai pentru că nu a fost implicată în procesul de privatizare conform dispoziţiilor Legii nr. 10/2001.
Cât priveşte invocarea respectării dispoziţiilor art. 46 din Legea nr. 10/2001 care prevede că „actele juridice de înstrăinare inclusiv cele făcute în cadrul procesului de privatizare având ca obiect imobile preluate fără titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolută în afară de cazul în care actul a fost încheiat cu bună credinţă", aceasta nu poate avea eficienţă în sensul admiterii recursului, fiind dovedit în cauză că reclamanţii au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent fiind incidente dispoziţiile art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 10/2001.
Aşa fiind recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împotriva deciziei nr. 37 din 16 februarie 2006 a Curţii de Apel Galaţi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 noiembrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 9883/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 9667/2005. Civil → |
---|