ICCJ. Decizia nr. 9873/2005. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea din 4 februarie 2003 reclamanta P.M. a chemat în judecată Primăria comunei Ludești și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a solicitat să-i fie acordate măsuri reparatorii prin echivalent, reprezentând valoarea unei mori și a terenului aferent în suprafață de 1720 mp, situate în comuna Ludești, județul Dâmbovița, proprietatea autorului său P.N., preluată în mod abuziv în anul 1961.
în motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a notificat Primăria comunei Ludești și a solicitat, în condițiile Legii nr. 10/2001 restituirea în natură a imobilului menționat.
A mai precizat reclamanta că Primarul comunei Ludești a comunicat că P.G.N. a figurat înscris în registrul agricol 1951-1955 cu un local moară, precum și că deținătorul bunului nu a putut fi identificat.
Tribunalul Dâmbovița, secția civilă, prin sentința civilă nr. 672 din 12 decembrie 2003 a admis acțiunea și a constatat că reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de 1500 mp teren, moară și utilaje.
S-a reținut că P.G.N., soțul reclamantei, a deținut în proprietate suprafața de 1500 mp teren pe care se afla o moară țărănească dotată cu utilaje. Autorul reclamantei a figurat înscris cu aceste bunuri în fosta Cameră de Comerț și Industrie Târgoviște (filele 24, 27), precum și în registrul agricol al comunei Ludești în anii 1951-1955 (fila 2). Imobilul a fost preluat în mod abuziv în anul 1961 iar construcția și mijloacele nu mai există în prezent.
S-a considerat că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001.
Curtea de Apel Ploiești, prin decizia nr. 1311 din 26 aprilie 2004 a admis apelurile declarate de reclamanta P.M., precum și de Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 672 din 12 decembrie 2003 a Tribunalului Dâmbovița, secția civilă pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a constatat valoarea măsurilor reparatorii prin echivalent pentru bunurile menționate în dispozitivul sentinței la suma de 1.225.970.683 lei.
S-a arătat că prin raport de expertiză efectuată în apel, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 498/2003 cuprinzând Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 a fost stabilită valoarea măsurilor reparatorii prin echivalent ce urmează să fie acordate reclamantei față de împrejurarea că restituirea în natură a bunului nu este posibilă.
în termen legal, împotriva deciziei civile nr. 1311 din 26 aprilie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă, a declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice, care a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a susținut, în esență, că:
1. capătul de cerere având ca obiect acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafața de 1500 mp teren nu poate face obiectul Legii nr. 10/2001, ci al Legii nr. 18/1991;
2. imobilul-moară este supraevaluat.
Recursul este nefondat.
Imobilul în litigiu compus din 1500 mp teren, moară țărănească și utilaje, situat în comuna Ludești, județul Dâmbovița, a fost preluat în mod abuziv din proprietatea autorului reclamantei, P.G.N. de către fosta întreprindere M. Găești, persoană juridică ce nu mai există în prezent.
Prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expert N.R., completat în apel s-a stabilit că moara și utilajele nu mai există, precum și că valoarea bunurilor preluate de stat este de 1.225.970.683 lei.
Prin art.10 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, care se referă la situația imobilelor preluate în mod abuziv și ale căror construcții edificate pe acestea au fost demolate total sau parțial au fost reglementate atât restituirea în natură cât și atunci când aceasta nu mai este posibilă, măsurile reparatorii prin echivalent.
Imobilului în litigiu situat în intravilanul comunei Ludești, județul Dâmbovița îi sunt aplicabile dispozițiile art. 10 din Legea nr. 10/2001, astfel cum just a reținut instanța de apel.
Față de considerentele menționate, Curtea a respins recursul ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 9880/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 9877/2005. Civil → |
|---|
