ICCJ. Decizia nr. 9880/2005. Civil
| Comentarii |
|
La data de 29 ianuarie 2004 contestatorul R.T.G. a formulat contestație împotriva dispoziției nr. 13 din 6 ianuarie 2003 prin care Primarul Municipiului Roman a respins notificarea prin care a solicitat, în temeiul Legii nr. 10/2001, restituirea în natură a unei suprafețe de teren de 1000 mp și acordarea de despăgubiri pentru construcția demolată.
în motivarea contestației contestatorul a arătat că imobilul proprietatea sa situat în Municipiul Roman, compus din construcții și 1000 mp teren a intrat în patrimoniul Statului Român prin expropriere, fără acordarea unei despăgubiri corespunzătoare.
Tribunalul Neamț, secția civilă, prin sentința civilă nr. 134 din 22 martie 2004 a admis contestația, a anulat dispoziția nr. 13 din 6 ianuarie 2003 emisă de Primarul Municipiului Roman și a trimis cauza pentru soluționare pe fond a notificării nr. 111 din 14 februarie 2002 către Primarul Municipiului Roman.
S-a reținut că reclamantul R.T.G. a făcut dovada că are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii ca proprietar al imobilului la data preluării abuzive a acestuia, potrivit art. 3 lit. a) din Legea nr. 10/2001.
S-a precizat că imobilul situat în Roman, compus din 1000 mp teren și construcție a fost dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2160 din 12 noiembrie 1965 a fost expropriat prin Decretul nr. 49/1987, construcția a fost demolată și au fost edificate blocuri de locuințe.
Curtea de Apel Bacău, secția civilă, prin decizia civilă nr. 1044 din 24 iunie 2004 a respins ca nefondat apelul declarat de Primăria Municipiului Roman prin Prima împotriva sentinței civile nr. 134 din 22 martie 2004 a tribunalului Neamț cu motivarea că just prima instanță a reținut că R.T.G. are calitatea de persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii în condițiile Legii nr. 10/2001.
împotriva deciziei civile nr. 1044 din 24 iunie 2004 a Curții de Apel Bacău, secția civilă, a declarat recurs Primarul Municipiului Roman prin Primar, a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și a susținut, în esență că au respectat dispozițiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 de a se pronunța prin dispoziție motivată asupra cererii formulate de contestator, în raport de actele doveditoare depuse de acesta; greșit este obligat să se pronunțe asupra aceleiași notificări printr-o nouă dispoziție.
Recursul este fondat.
Contestatorul R.T.G. a notificat prin executor judecătoresc Primăria Municipiului Roman și a solicitat restituirea în natură a unei suprafețe de teren echivalente cu suprafața de 1000 mp teren expropriat în Municipiul Roman, sau, în măsura în care acest lucru nu este posibil acordarea de despăgubiri pentru teren și construcția demolată.
Primarul Municipiului Roman prin dispoziția nr. 13 din 6 ianuarie 2003 a respins notificarea.
Tribunalul Neamț a considerat întemeiată contestația formulată de R.T.G., a anulat dispoziția nr. 13 din 6 ianuarie 2003 emisă de Primarul Municipiului Roman și a trimis cauza pentru soluționare pe fond Primarului Municipiului Roman.
Soluția pronunțată de prima instanță menținută de instanța de apel, este greșită.
Astfel, Primarul Municipiului Roman și-a respectat obligația prevăzută de art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 de a se pronunța prin dispoziție motivată asupra cererii.
Prima instanță a stabilit corect că are calitatea de persoană îndreptățită contestatorul R.T.G. în calitate de proprietar al imobilului la data preluării în mod abuziv a acestuia, potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001.
Greșit a fost însă "trimisă cauza pentru soluționare pe fond" Primarului Municipiului Roman deși revenea instanței de judecată să se pronunțe asupra cererii de acordare de măsuri reparatorii.
Față de considerentele menționate, Curtea a admis recursul, a casat decizia curții de apel și sentința tribunalului și a trimis cauza primei instanțe pentru soluționare pe fond.
Cu prilejul rejudecării urmează să se țină seama de dispozițiile art. 11 alin. (4) și (7) din Legea nr. 10/2001 astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 247/2005 potrivit cărora: "în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil" [alin. (4)]. în situația prevăzută la alin. (4) din art. 11 valoarea măsurilor reparatorii în echivalent se stabilește prin scăderea valorii actualizate a despăgubirilor primite pentru teren, respectiv pentru construcții, din valoarea corespunzătoare a părții din imobil expropriat, teren și construcții, care nu se poate restitui în natură, stabilită potrivit alin. (5) și (6).
| ← ICCJ. Decizia nr. 9884/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 9873/2005. Civil → |
|---|
