Acțiune pentru constatarea pe cale judecătorească a dreptului de proprietate asupra unei construcții. Caracterul patrimonial al acțiunii. Căi de atac

Comentarii

0

Termenul de litigiu folosit de legiuitor în art. 282¹ C. proc. civ. desemnează toate acțiunile cu caracter patrimonial, calificate ca atare de doctrină și jurisprudența în materie, prin raportare la obiectul acestora, care privește în mod direct o valoare patrimonială ori un act juridic al cărui obiect este un drept evaluabil în bani.Ca atare, litigiile având ca obiect constatarea pe cale judecătorească a dreptului de proprietate asupra unei construcției, acțiuni care privesc deci un drept real imobiliar, au un caracter patrimonial, în condițiile în care se tinde la apărarea acestui drept.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, nr. 1423 din 8 Februarie 2006

Prin acțiunea înregistrată la 27 octombrie 2004, reclamanții I.G. și I.A. au solicitat în contradictoriu cu Primăria sectorului 6 București prin Primar și municipiul București prin Primar general să se constate că sunt proprietarii unei construcții reprezentate de extinderea balconului de la apartamentul 6, situat în București, identificată conform raportului de expertiză tehnică imobiliară ce urmează a fi efectuat în cauză.

Prin sentința civilă nr. 115 din 14 ianuarie 2005, Judecătoria sector 6 București a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și a respins acțiunea reclamanților ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanții se află în situația reglementată de art. 492 C. civ., întrucât extinderea balconului nu s-a făcut pe cota indiviză de teren aferentă apartamentului proprietatea lor ci a exces pe terenul aferent întregului imobil, deci și a celorlalți proprietari ai condominiului și fiind vorba de un teren proprietate privată, acțiunea trebuia îndreptată împotriva proprietarilor acestuia.

Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, prin decizia nr. 868 din 19 mai 2005 a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a recursului declarat de reclamanți împotriva hotărârii pronunțată de judecătorie în favoarea Tribunalului București. Curtea de apel a făcut aplicațiunea art. 282¹_i art. 299 alin. (3) C. proc. civ., constatând că valoarea imobilului este sub 1 miliard lei și calificând drept recurs calea de atac exercitată împotriva hotărârii pronunțată la fond.

împotriva acestei ultime decizii au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii și trimiterea cauzei pentru soluționarea apelului la Tribunalul București. Au arătat că au formulat o acțiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin accesiune, întemeiată pe dispozițiile art. 111 C. proc. civ., acțiune care nu poate fi considerată ca fiind evaluabilă în bani.

Recursul este nefondat.

Art. 282¹ C. proc. civ. stipulează că nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind litigii al căror obiect are o valoare de până la 5 miliarde lei, inclusiv, în materie civilă, iar art. 2 pct. 3 C. proc. civ. prevede că tribunalele judecă, ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.

Se reține că și înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2005,art. 282¹C. proc. civ. restrângea exercițiul apelului la litigii al căror obiect avea o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, iar art. 299 alin. (3) prevedea că în situația în care hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești sunt supuse numai recursului, judecarea acestei căi de atac era de competența instanței imediat superioare celei care a pronunțat hotărârea în cauză.

Termenul de litigiu folosit de legiuitor în art. 282¹C. proc. civ. desemnează toate acțiunile cu caracter patrimonial, calificate ca atare de doctrină și jurisprudența în materie, prin raportare la obiectul acestora, care privește în mod direct o valoare patrimonială ori un act juridic al cărui obiect este un drept evaluabil în bani.

Or, litigiul dedus judecății are ca obiect constatarea pe cale judecătorească a dreptului de proprietate al reclamanților asupra construcției edificate, acțiune care privește deci un drept real imobiliar, fiind de necontestat caracterul său patrimonial, în condițiile în care se tinde la apărarea acestui drept.

Se reține totodată că potrivit art. 18 C. proc. civ., în cererile pentru constatarea existenței sau neexistenței vreunui drept, competența instanței se determină după regulile prevăzute pentru cererile având ca obiect executarea prestației

Pentru aceste motive, recursul a fost respins ca nefondat.

← Cerere privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică....		Cerere pentru restituirea în natură sau acordarea de măsuri... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Cerere pentru restituirea în natură sau acordarea de măsuri reparatorii pentru un imobil intrat în proprietatea statului în temeiul Decretului nr. 223/1974. Lipsa calității de unitate deținătoare a sucursalei S.N.P. Petrom S.A. Cerere privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Componența comisiei de experți pentru stabilirea despăgubirilor. Imobil preluat de stat. Dispoziție/decizie a primarului (de acordarea a măsurilor reparatorii constând în acordarea de acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital, titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de priva Imobil preluat în mod abuziv de stat și aflat în proprietatea unei instituții de învățământ. Cerere de restituire în natură. Admisibilitate.