ICCJ. Decizia nr. 1894/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1894
Dosar nr. 132/109/2006
Şedinţa publică din 20 martie 2008
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş reclamanţii R.D.A. şi R.P. au solicitat anularea dispoziţiei nr. 3536/2005 emisă de Primarul Municipiului Piteşti.
In motivarea contestaţiei s-a arătat că autorul reclamanţilor, R.A., a fost proprietarul, alături de A.R. şi R.O., unui imobil compus din teren în suprafaţă de 723 mp şi o vilă în suprafaţă de 209,40 mp, situat în Piteşti. Imobilul a fost preluat abuziv în anul 1980, iar autorul reclamanţilor nu a primit despăgubiri pentru cota de 1/3 din imobil pe care o deţinea.
S-a mai arătat că reclamanţii au formulat notificare pentru acordarea măsurilor reparatorii şi întrucât moştenitoarea lui R.O. nu a formulat notificare, s-a solicitat ca în baza art. 8 din Titlul I al Legii 247/2005 să li se atribuie şi măsurile reparatorii ce se cuvin acestei moştenitoare.
Prin sentinţa civilă nr. 151 din 14 septembrie 2006 Tribunalul Argeş a admis în parte contestaţia şi a modificat dispoziţia atacată, în sensul că la art. 2 s-au propus măsuri reparatorii prin achivalent pentru ½ din terenul în suprafaţă de 723 mp şi pentru ½ din construcţia demolată în suprafaţă de 209,46 mp.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că autorul reclamanţilor, H.A., a fost proprietarul iniţial al imobilului în litigiu, care a avut ca moştenitori pe R.A., tatăl reclamanţilor, A.R. şi R.O. În anul 1980 imobilul a trecut în proprietatea statului de la cei trei moştenitori.
Moştenitorii lui R.O. nu au formulat notificare în temeiul Legii 10/2001, ci numai reclamanţii pentru autorul lor şi numiţii M.R., R.M. şi R.C.R. pentru autorul A.R., astfel că în conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea 10/2001 de cotele moştenitorilor care nu au urmat procedura de restituire profită ceilalţi moştenitori care au depus în termen cererea de restituire.
împotriva sentinţei a formulat apel pârâtul Primarul Municipiului Piteşti susţinând că la data preluării imobilului în propriatatea statului cei trei moştenitori deţineau câte 1/3 din imobil, fiecare având dreptul de a formula notificare doar pentru partea ce i se cuvenea, astfel că nu sunt incidente dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea 10/2001.
Curtea de Apel Piteşti, prin Decizia civilă nr. 44 A din 14 februarie 2007 a respins apelul, menţinând sentinţa instanţei de fond.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs pârâtul Primarul Municipiului Piteşti, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., reiterând motivele de apel, respectiv că la data preluării imobilului în proprietatea statului cei trei moştenirori deţineau cîte 1/3 din imobil, fiecare având dreptul de a formula notificare doar pentru partea ce i se cuvenea, astfel că nu sunt incidente dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea 10/2001.
Recursul nu este fondat.
Măsurile de restituire în natură sau în echivalent instituite de Legea 10/2001 pot fi solicitate de persoana îndreptăţită după procedura prevăzută prin capitolul III, adică prin formularea notificării adresată în termenul legal unităţii deţinătoare a imobilului. Acest drept poate fi exercitat de cel care optează să şi-1 valorifice, fără a fi condiţionat de o eventuală atitudine a altui moştenitor. În caz contrar, legea de reparaţie nu ar mai avea nici o finalitate.
Din interpretarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) al Legii 10/2001 se deduce că demersurile întreprinse de unul dintre moştenitori pentru restituirea imobilului sau imobilelor preluate abuziv de stat au caracterul unor acte de conservare a drepturilor celorlalţi moştenitori, care, ar fi decăzuţi din drepturile lor, ca urmare a neformulării notificării în termenul legal, urmând ca ulterior moştenitorii să se desocotească între ei pe calea dreptului comun.
Având în vedere aceste considerente, recursul se priveşte ca nefondat şi va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul primarul municipiului Piteşti împotriva deciziei nr. 44 A din 14 septembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 20 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1932/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1724/2006. Civil. Brevete de invenţii. Recurs → |
|---|
