ICCJ. Decizia nr. 4452/201/. Civil

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 4452

6201/86/2006

Şedinţa publică din 31 mai 2007

Asupra recursului de faţă;

Din actele şi lucrările dosarului constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Suceava sub nr. 6201 din 18 decembrie 2006 reclamantul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Direcţia Generala de Paşapoarte a solicitat restrângerea dreptului la libera circulaţie în toate statele Uniunii Europene pentru o perioada de cel mult trei ani, faţă de pârâtul I.C.

S-a arătat în motivare că pârâtul a fost returnat din Irlanda, la data de 1 octombrie 2006, in baza Acordului de readmisie încheiat de România cu această ţara, ratificat prin Legea nr. 80/2001.

În această situaţie, fata de dispoziţiile art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 modificata şi completată ulterior, dreptul la libera circulaţie a pârâtului, se impune a fi restrâns, întrucât România trebuie să-şi probeze capacitatea de a stopa migraţia ilegala, iar prezenţa, fără respectarea condiţiilor legale de intrare si şedere, a pârâtului ca şi a altor persoane, aflate in situaţii similare, pe teritoriul unor state membre ale Uniunii Europene ar dovedi exact contrariul, cu repercursiunile negative de rigoare asupra tratamentului aplicat cetăţenilor romani, în materie de vize.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 38, art. 39 şi art. 52 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor romani in străinătate.

Prin sentinţa civila nr. 38 din 9 ianuarie 2007 Tribunalul Suceava a respins acţiunea, ca nefondată cu motivarea că o atare măsura putea fi dispusă, prin raportare la disp. art. 52 din aceeaşi lege doar pana la data de 1 ianuarie 2007 când România a devenit stat membru al Uniunii Europene, încât solicitarea reclamantei nu este posibil a fi primită.

Apelul declarat de reclamantul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Direcţia Generala de Paşapoarte împotriva hotărârii instanţei de fond a fost respins prin Decizia nr. 41 din 6 martie 2007 a Curţii de Apel Suceava.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a avut în vedere că potrivit art. 4-6 din Directiva nr. 38 din 29 aprilie 2004 a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene, cetăţenii acestei uniuni, prin urmare şi cetăţenii romani cu începere de la 1 ianuarie 2007, au dreptul de a intra, de a rămâne timp de trei luni şi de a ieşi de pe teritoriul unui alt stat membru, fără nici o condiţionare sau formalitate, alta decât aceea de a deţine o carte de identitate sau un paşaport.

Pe de altă parte s-a reţinut că aşa cum legislaţia comunitara prioritară în speţă nu permite restricţionarea dreptului discutat decât în condiţiile art. 27 din Directiva, excluzând raţiuni de ordin economic, de imagine ori cu caracter preventiv şi cum simpla neîndeplinire de către pârât a formalităţilor privind intrarea ori şederea în Irlanda neînsoţită de alte probe nu constituie, în sine, o conduita de natură să afecteze ordinea şi securitatea publica a acestui stat, soluţia primei instanţe se justifica.

În contra acestei din urmă hotărâri a declarat recurs reclamantul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Direcţia Generala de Paşapoarte, criticând soluţia instanţei de apel ca fiind nelegală, susţinând, în esenţă că, dispoziţiile art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 sunt aplicabile în cauză, întrucât pârâtul a fost returnat din Irlanda la data de 1 octombrie 2006 în baza Acordului de Readmisie încheiat de România cu această ţară, urmare a măsurii de returnare dispusă de statul străin.

Critica recurentului-reclamant, a cărei dezvoltare permite încadrarea în cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este fondată pentru următoarele considerente.

- art. 27 din Directiva 2004/3 8/CE a Parlamentului European permite statelor membre să restrângă libertatea de circulaţie şi de şedere a cetăţenilor Uniunii pentru motive de ordine publică, siguranţă publică sau sănătate publică, dacă măsurile de restrângere luate în primele două ipoteze respectă principiul proporţionalităţii şi se întemeiază exclusiv pe conduita persoanei în cauză.

- potrivit art. 6 alin. (1) din aceeaşi directivă, cetăţenii Uniunii au dreptul de şedere pe teritoriul altui stat membru pe o perioadă de cel mult trei luni fără nicio formalitate;

- pârâtul a recunoscut, prin declaraţia olografă dată la returnarea în România, că a locuit pe teritoriul Irlandei, fără forme legale de şedere, din august 2005 până în 26 septembrie 2006, a fost reţinut de autorităţile irlandeze, fiind returnat în România la 1 octombrie 2006 (fila 4 - dosar fond).

- faţă de împrejurarea că pârâtul a trecut fraudulos frontiera, fila 4 faptă ce este evident contrară ordinii publice şi, ca atare, justifică restrângerea exercitării dreptului pârâtului la liberă circulaţie pe timp de 6 luni, durată stabilită conform criteriilor prevăzute de art. 27 alin. (2) din sus citata directivă;

- măsura de interdicţie care se va dispune va fi limitată însă, potrivit art. 52 din Legea nr. 248/2005, pe teritoriul Irlandei.

Aşa fiind, conform art. 312 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., prezentul recurs va fi admis, în sensul casării ambelor hotărâri şi, pe fond, admiterii cererii şi restrângerii exercitării dreptului pârâtului la liberă circulaţie pe teritoriul Irlandei, timp de 6 luni.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGE

DECIDE:

Admite recursul declarat de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Direcţia Generală de Paşapoarte împotriva deciziei nr. 41 din 6 martie 2007 a Curţii de Apel Suceava.

Casează Decizia recurată, precum şi sentinţa nr. 38 din 19 ianuarie 2007 a Tribunalului Suceava, secţia civilă şi rejudecând, admite cererea.

Dispune restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie a pârâtului I.C., pe timp de 6 luni pe teritoriul Irlandei.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 mai 2007.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4452/201/. Civil