ICCJ. Decizia nr. 4612/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4612
Dosar nr. 6397/1/2006
Şedinţa publică din 6 iunie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin notificarea nr. 359 din 25 octombrie 2001 formulată în baza Legii nr. 10/2001 Z.R.M. a solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru o moară ţărănească cu valtz situată în comuna Gostavăţu, judeţul Olt şi pentru o maşină de treierat, bunuri care au aparţinut numitei D.F.(F.), mătuşa solicitantei şi care au fost preluate în proprietatea statului în anul 1948.
Prin dispoziţia nr. 64 din 28 iulie 2005 primarul comunei Gostavăţu, judeţul Olt, a acordat numitei Z.R.M. măsuri reparatorii sub forma titlurilor de valoare nominală în sumă de 758.498.714 lei pentru clădirea morii. Pentru restul bunurilor s-a refuzat acordarea de măsuri reparatorii întrucât cu referire la maşina de treierat nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, iar terenul aferent morii nu a fost solicitat prin notificare.
La data de 29 august 2006 reclamanta Z.R.M. a contestat în justiţie dispoziţia emisă de primarul comunei Gostavăţu, judeţul Olt, solicitând anularea actului şi acordarea de măsuri reparatorii în valoare 1.705.532.234 lei, aşa cum rezultă dintr-un raport tehnic de evaluare ataşat la cererea de chemare în judecată.
La data de 19 septembrie 2005 Tribunalul Olt a dispus citarea în cauză a Ministerului Finanţelor Publice în calitate de reprezentant al pârâtului Statul Român.
Prin sentinţa nr. 574 din 14 noiembrie 2005 Tribunalul Olt, secţia civilă, a admis acţiunea formulată de reclamanta Z.R.M., a anulat în parte dispoziţia emisă de primarul comunei Gostavăţu, judeţul Olt şi a stabilit că valoarea măsurilor reparatorii la care este îndreptăţită reclamanta este de 1.000.573.714 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut şi motivat că potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză s-a stabilit că valoarea bunurilor menţionate în procesul-verbal nr. 838 din 14 iulie 1948 prin care au fost preluate de către Statul Român bunurile care au aparţinut autoarei reclamantei se ridică la suma de 1.705.632.234 lei însă, în această sumă au fost incluse şi o serie de bunuri mobile, care nu fac obiectul Legii nr. 10/2001, fiind astfel menţionate mărfuri, combustibili, mobilier, inventar viu şi mort, accesorii şi scule, maşini şi instalaţii necesare funcţionării morii şi care nu mai există în prezent.
La capitolul bunuri imobile, tribunalul a apreciat că sunt datorate măsuri reparatorii atât pentru clădirea morii, cu o valoare de 758.498.714 lei, cât şi pentru terenul în valoare de 323.200.000 lei, precum şi pentru pomii fructiferi şi arborii ce erau constituiţi în plantaţie, deci imobile prin destinaţie, aşa încât atât terenul, cât şi pomii fructiferi au constituit, împreună cu clădirea morii, bunuri imobile în sensul dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 pentru care s-au acordat măsuri reparatorii.
Apelurile declarate împotriva acestei sentinţe de pârâţii Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, D.G.F.P. Olt şi Primăria comunei Gostavăţu, judeţul Olt, au fost respinse ca nefondate prin Decizia nr. 155 din 20 februarie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia civilă.
Împotriva deciziei dată în apel, prin care s-a păstrat sentinţa tribunalului, în termen legal, a declarat recurs D.G.F.P. Olt, pentru Ministerul Finanţelor Publice, în reprezentarea pârâtului Statul Român, care a invocat următoarele critici: greşit instanţele au acordat măsuri reparatorii pentru arbori şi pomii fructiferi, deoarece au făcut o eronată interpretare a prevederilor art. 6 din Legea nr. 10/2001; reclamanta nu este îndreptăţită la măsuri reparatorii pentru terenul aferent morii, întrucât nu a formulat o atare solicitare prin notificare şi nu s-a lămurit dacă terenul a fost restituit în natură; stabilirea măsurilor reparatorii la suma de 1.000.573.714 lei este lipsită de eficienţă juridică deoarece acordarea măsurilor reparatorii se va face în procedura prevăzută de Legea nr. 247/2005.
Recursul este fondat, în limitele şi pentru considerentele care succed:
Prin notificarea nr. 359 din 25 octombrie 2004 reclamanta Z.R.M. a solicitat măsuri reparatorii pentru întregul imobil reprezentând moară ţărănească cu valţuri din comuna Gostavăţu, judeţul Olt, care a aparţinut autoarei sale D.F.(F.), imobil compus din construcţia morii şi terenul aferent. In acest sens, în notificare, reclamanta a arătat: "Fac precizare, dacă moara cu valtz şi maşina de treierat au fost demolate şi casate sau înstrăinate, fizic nu mai sunt, a rămas în schimb casa morii şi terenul situate în satul Brezuica, comuna Gostavăţu, judeţul Olt".
Cum din lectura şi interpretarea notificării rezultă că reclamanta a solicitat chiar restituirea în natură a terenului şi cum din probele administrate în cauză nu rezultă că bunul ar fi fost restituit acesteia, în mod corect instanţele au recunoscut reclamantei dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent şi pentru terenul aferent construcţiei morii ţărăneşti.
Potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 „prin imobile, în sensul prezentei legi, se înţeleg terenurile, cu sau fără construcţii, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile prin incorporare în aceste construcţii".
Întrucât legiuitorul, prin derogare de la dreptul comun, a stabilit că sunt considerate imobile numai bunurile mobile care erau încorporate în construcţii se constată că pomii fructiferi şi arborii constituiţi în plantaţii, preluaţi odată cu terenul în care erau încorporaţi, nu fac obiect de reglementare al Legii nr. 10/2001, astfel că în mod greşit pentru această categorie de bunuri instanţele au acordat măsuri reparatorii, evaluate în expertiza efectuată în cauză la suma de 9.875.000 lei şi care va fi înlăturată, scăzută, din cuantumul total al valorii stabilită de tribunal.
Faţă de cele ce preced, se va admite recursul pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, va fi casată Decizia dată în apel şi urmare a admiterii apelurilor declarate de pârâţi, va fi modificată sentinţa Tribunalului Olt, în sensul stabilirii valorii totale a măsurilor reparatorii la care este îndreptăţită reclamanta, la suma de 990.698.714 lei, despăgubiri ce se vor acorda în procedura şi condiţiile prevăzute de art. 16 din capitolul V al Titlului VII din Legea nr. 247/2005, dispoziţii legale de imediată aplicare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de D.G.F.P. Olt pentru pârâtul Ministerul Finanţelor Publice împotriva deciziei nr. 155 din 20 februarie 2006 a Curţii de Apel Craiova pe care o casează.
Admite apelurile declarate de pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Primăria comunei Gostavătu, judeţul Olt împotriva sentinţei nr. 574 din 14 noiembrie 2005 a Tribunalului Olt, secţia civilă, pe care o modifică în parte, în sensul că stabileşte valoarea totală a măsurilor reparatorii la suma de 990.698.714 lei.
Menţine în rest sentinţa.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 iunie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5156/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4943/2006. Civil → |
|---|
