ICCJ. Decizia nr. 5962/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5962
Dosar nr. 6840/302/2006
Şedinţa publică din 21 septembrie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1264 din 5 octombrie 2006, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, s-a admis acţiunea reclamantelor R.E.M. şi D.A.I. formulată în contradictoriu cu pârâtul municipiul Bucureşti prin primarul general.
Pârâtul a fost obligat să emită o dispoziţie de restituire prin echivalent pentru ap. nr. 2, o cameră la mansardă şi o boxă la subsol cu terenul aferent din imobilul situat în Bucureşti.
Instanţa de fond a reţinut că pârâtul avea obligaţia de a răspunde solicitării reclamantelor în termen de 60 de zile, însă nu s-a conformat acestei dispoziţii legale.
Apelul declarat de pârât împotriva sentinţei, a fost respins, prin Decizia civilă nr. 51 A din 28 februarie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
S-a reţinut că, reclamantelor li s-a restituit în natură, în baza Legii nr. 10/2001, imobilul ce a constituit obiectul notificării, mai puţin spaţiile aferente ap. 2 care fuseseră înstrăinate în baza Legii nr. 112/1995.
Pârâtul avea obligaţia legală de a răspunde cererilor reclamantelor, adresate la 9 septembrie 2004 şi 20 iunie 2005, de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent pentru spaţiile respective.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul municipiul Bucureşti prin primarul general.
În motivarea recursului se arată nu s-a refuzat soluţionarea cererii depuse de reclamante, aceasta urmând a fi soluţionată în momentul în care se va ajunge la analiza şi studiul dosarului respectiv.
Recurentul mai precizează că reclamantele nu au arătat care este data depunerii ultimului înscris şi nici nu au făcut dovada existenţei unei astfel de precizări, termenul de 60 de zile prevăzut de art. 23 din Legea nr. 10/2001 curgând de la acel moment, astfel încât obligaţia de a emite dispoziţia de restituire este prematură.
Analizând motivele de recurs, ce pot fi încadrate în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se constată următoarele.
Prin dispoziţia nr. 358 din 17 iunie 2002 emisă de Primăria municipiului Bucureşti, s-a dispus restituirea în natură a imobilului situat în Bucureşti, mai puţin ap. 2, et. 1, o cameră la mansardă şi o boxă la subsol, întrucât acestea au fost vândute în baza Legii nr. 112/1995.
Ulterior, prin cererile depuse la 9 septembrie 2004 şi 20 iunie 2005, reclamantele intimate au solicitat emiterea unei dispoziţii pentru acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru spaţiile nerestituite în natură.
Pârâtul avea obligaţia de a răspunde la cererile reclamantelor în termenul de 60 de zile prevăzut de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Cum nu s-a conformat acestei obligaţii legale, pârâtul poate fi obligat de instanţa judecătorească să se conformeze dispoziţiilor legale.
Din interpretarea art. 25 din Legea nr. 10/2001 şi coroborarea acestuia cu art. 22 din Legea nr. 10/2001 se deduce că distincţia legată de momentul de la care începe să curgă termenul de 60 de zile, după cum actele doveditoare au fost depuse odată cu notificarea sau de la depunerea acestora, prevăzută de vechiul art. 23 alin. (1) nu mai operează de vreme ce art. 22 din lege statuează explicit că actele doveditoare pot fi depuse până la soluţionarea notificării, lăsând astfel să se înţeleagă că, termenul de 60 de zile, este imperativ şi curge întotdeauna de la depunerea notificării, respectiv a cererii.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 C. proc. civ. recursul este nefondat şi va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul municipiul Bucureşti prin Primar General împotriva deciziei nr. 51 A din 28 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a civilă şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 septembrie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 6089/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5966/2006. Civil. Contestaţie la executare.... → |
---|