ICCJ. Decizia nr. 6503/2006. Civil. Revendicare imobiliară. Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6503
Dosar nr. 4436/1/2006
Şedinţa publică din 9 octombrie 2007
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, la 15 martie 2006 contestatorul V.B.V. a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii C.A.T.S., A.E.T., S.A.L., Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Municipiul Bucureşti prin Primar General şi SC A.V.L. Berceni S.A. anularea deciziei nr. 2894 din 12 aprilie 2005 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
În motivarea contestaţiei în anulare, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., s-a arătat că instanţa de fond şi de apel au judecat în contradictoriu cu o persoană decedată, C.M., şi nu au făcut aplicarea prevederilor art. 243 C. proc. civ. Instanţa de recurs a făcut numai o discuţie generală, fără să examineze şi să motiveze o eventuală verificare a acestui motiv de casare.
Un alt motiv de casare este că instanţele nu au cercetat faptul că reclamantul C.A.S. a prezentat, în motivarea cererii sale, înscrisuri care se referă la un imobil de la o altă adresă, şi care nu este identic cu cel retrocedat.
O altă problemă care nu a fost cercetată cu adevărat este aceea că V.B.V. a cumpărat apartamentul la 28 august 1996, iar data intervenţiei sale accesorii este în anul 1997. Deci, chiar dacă hotărârea îi este opozabilă, nu-i poate modifica buna-credinţă din anul 1996.
Prin întâmpinare, intimata A.E.T. a solicitat admiterea contestaţiei în anulare pentru că instanţa de recurs nu a examinat motivul de casare referitor la procedura de citare cu moştenitorii reclamantei C.M.
Analizând hotărârea atacată, în raport de criticile formulate prin cererea introductivă de instanţă, Înalta Curte a apreciat că nu poate fi admisă contestaţia în anulare pentru următoarele considerente:
V.B.V. a arătat în cererea de recurs pe care 1-a exercitat împotriva deciziei civile nr. 148 A din 7 martie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, că prima instanţă a pronunţat o hotărâre în favoarea unei persoane lipsite de capacitate de folosinţă, precizându-se chiar în dispozitivul hotărârii că reclamanta C.M. este decedată. Această soluţie a fost păstrată de instanţa de apel.
Instanţa de recurs a analizat această critică arătând, la fila 13 din hotărâre, că singurul moştenitor al reclamantei C.M., C.A.T.S., era reclamant alături de mama sa, astfel încât faptul că instanţa nu a prevăzut în mod expres introducerea lui în cauză nu constituie o greşeală, o astfel de precizare fiind pur formală.
Aşadar, instanţa de recurs a analizat acest motiv de casare, astfel încât nu sunt întrunite cerinţele art. 318 C. proc. civ.
Criticile privitoare la buna sau reaua-credinţă a contestatorului, la opozabilitatea faţă de el, în calitate de intervenient accesoriu, a hotărârilor pronunţate în cauză şi la înscrisurile administrate nu se încadrează în motivele expres şi limitativ prevăzute de art. 317 şi art. 318 C. proc. civ. pentru exercitarea căii extraordinare de atac a contestaţiei în anulare. Drept urmare, nu vor fi analizate în cadrul acestei etape procesuale.
Faţă de cele ce preced, contestaţia în anulare va fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTTVE
ÎN NUMELE LEGH
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestaţia în anulare declarată de V.B.V. împotriva deciziei nr. 2894 din 12 aprilie 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 octombrie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 6499/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6491/2006. Civil. Limitarea exercitării... → |
---|