ICCJ. Decizia nr. 6528/2006. Civil. Expropriere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6528
Dosar nr. 7390/42/2006
Şedinţa publică din 10 octombrie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1266 din 30 octombrie 2006 a Tribunalului Prahova a fost admisă excepţia puterii de lucru judecat invocată de Consiliul Local al municipiului Ploieşti prin primarul municipiului Ploieşti, fiind respinsă acţiunea în retrocedare formulată de I.A.A., I.C. şi I.P., în contradictoriu cu Primăria municipiului Ploieşti şi Consiliul Local Ploieşti.
S-a reţinut incidenţa în cauză a prevederilor art. 163 C. proc. civ. şi existenţa autorităţii de lucru judecat, pentru că, cererea de faţă are acelaşi obiect, este fundamentată pe acelaşi temei juridic şi este formulată de aceleaşi părţi şi în contra lor, în aceeaşi calitate ca şi în alt litigiu judecat anterior. Astfel, din sentinţa nr. 849 din 30 septembrie 1996 a Tribunalului Prahova, definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului prin Decizia nr. 4182 din 2 decembrie 1998 a Curţii Supreme de Justiţie rezultă că aceleaşi părţi respectiv I.A. şi A.I., decedat ulterior au chemat în judecată Consiliul Local al municipiului Ploieşti pentru retrocedarea suprafeţei de teren de 2500 mp situat în Ploieşti, care conform susţinerilor făcute şi în cauza de faţă a făcut parte din terenul în suprafaţă de 4800 mp, ce a fost expropriat pentru utilitate publică prin Decretul nr. 287/1984. Cum acţiunea de faţă are acelaşi obiect, vizând retrocedarea terenului liber, rămas nerestituit situat la adresa menţionată, având aceeaşi suprafaţă de 2500 mp din care se confirmă că suprafaţa de 1775 mp a fost deja retrocedată s-a reţinut puterea de lucru judecat, acţiunea fiind respinsă ca atare.
Apelul declarat de reclamanţi împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 61 din 6 februarie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti, reţinându-se deasemenea tripla identitate de obiect, părţi şi cauză între litigiul de faţă şi cel anterior, finalizat prin sentinţa civilă nr. 849 din 30 septembrie 1996 a Tribunalului Prahova, ambele vizând retrocedarea terenului liber din terenul proprietate privată în suprafaţă de 4800 mp, expropriat pentru utilitate publică.
S-a considerat că stabilirea în litigiul de faţă prin expertiză că a rămas liberă o suprafaţă de teren de 1137 mp, diferită de cele hotărâte anterior cu privire la suprafaţa de 1775 mp nu face inoperantă excepţia autorităţii lucrului judecat pentru că în ambele litigii s-a solicitat aceeaşi suprafaţă de 2500 mp, o soluţie cu privire la această cerere fiind irevocabilă.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanţii au declarat recursul de faţă susţinând că nu este operantă excepţia autorităţii de lucru judecat, în raport de cele cuprinse în expertiza B., faţă de expertiza S., fiind vorba de două parcele de teren distincte, deci litigiile au cauze diferite. Se susţine şi că litigiile nu au fost purtate între aceleaşi părţi, pentru că în primul litigiu a fost chemat în judecată şi R.A.G.C.L., regie autonomă cu personalitate juridică distinctă.
Recursul nu este întemeiat, urmând a fi respins, în raport de cele ce urmează:
Instanţele au reţinut corect în cauză excepţia autorităţii lucrului judecat pentru că în adevăr există tripla identitate de obiect, cauză juridică şi părţi între cele două litigii supuse analizei.
Faptul că în noul litigiu nu mai figurează ca parte R.A.G.C.L. nu afectează legalitatea soluţiei adoptate, pentru că activitatea acestei instituţii este continuată de Consiliul Local Ploieşti şi pe de altă parte în primul litigiu numai Consiliul Local Ploieşti a fost parte în acţiunea în revendicare pentru că acesta a fost obligat la retrocedare, soluţia în legătură cu R.A.G.C.L. fost G.I.G.C.L. vizând numai obligarea reclamanţilor de a restitui acesteia valoarea actualizată de despăgubirilor primite.
În plus, se constată că acţiunea în revendicare, întemeiată pe prevederile Codului civil este şi inadmisibilă, după data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, persoanele îndreptăţite fiind ţinute să urmeze procedura stabilită de legea specială. Aceasta, ca lege nouă, suprimă practic acţiunea dreptului comun în cazul ineficacităţii actelor de preluare la care se referă, între care şi exproprierea fără a elimina accesul la justiţie, perfecţionează sistemul reparator, iar prin norme speciale, îl subordonează controlului judecătoresc cum s-a stabilit prin Decizia nr. 53 din 4 iunie 2007 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Aşa fiind, recursul de faţă este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanţii I.A.A., I.C. şi I.P. împotriva deciziei nr. 61 din 6 februarie 2007 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 octombrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6562/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 6492/2006. Civil. Limitarea exercitării... → |
|---|
