ICCJ. Decizia nr. 7213/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7213
Dosar nr. 6262/105/2006
Şedinţa publică din 19 noiembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele.
Prin sentinţa civilă nr. 881 din 8 iunie 2007 Tribunalul Prahova a respins excepţiile invocate de pârâta SC E.E.M.N. SA privind lipsa calităţii procesuale active şi pasive, s-au admis în parte contestaţiile conexe formulate de reclamantele O.I.A. şi O.S.F., s-au anulat în parte dispoziţiile nr. 509 din 8 iunie 2006 emisă de SC E.E.M.N. SA şi nr. 335 din 13 septembrie 2006 emisă de SC E. SA Bucureşti, s-a constatat dreptul reclamantelor, în calitate de moştenitoare ale defunctului O.I. de a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de Legea 10/2001 republicată, constând în despăgubiri ce vor fi calculate de Comisa Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, pentru terenul în suprafaţă de 4278 mp situat în Ploieşti, identificat pe schiţa de plan a raportului de expertiză şi s-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind restituirea în natură a terenului sus menţionat.
În considerentele deciziei s-a reţinut că autorul reclamantelor, O.I., a cumpărat imobilele situate în str. M., compuse din două parcele de teren de 1261 şi 3097 mp cu construcţiile edificate pe acestea. Ulterior, construcţiile au fost distruse în urma bombardamentului din anul 1944, iar terenul s-a naţionalizat în temeiul Decretului nr. 92/1950. Conform Ordinului nr. 536/1967 terenul a fost transmis în administrarea I.R.E. Ploieşti.
Potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză terenul nu se poate restitui în natură, fiind ocupat de sediile SC E.E.M.N. SA, SC E. SA şi SC S. SA motiv pentru care reclamantele nu pot beneficia decât de măsuri reparatorii sub forma despăgubirilor.
Împotriva sentinţei au declarat apel reclamantele şi pârâta SC E.E.M.N. SA.
În motivarea apelului formulat de reclamante s-a susţinut că în nod greşit instanţa a respins capătul de cerere privind restituirea în natură a terenului. Au solicitat efectuarea unei expertize pentru a se determina suprafaţa liberă de teren ce poate fi restituită în natură.
Pârâta SC E.E.M.N. SA a susţinut că greşit s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor care nu au dovedit că autorul lor a fost proprietarul terenului în litigiu.
Curtea de Apel Ploieşti, prin Decizia civilă nr. 457 din 5 noiembrie 2007 a respins apelurile reţinând că reclamantele au dovedit calitatea de descendente ale defunctului O.I. cu certificatele de naştere depuse la dosar. De asemenea, au dovedit şi faptul că autorul lor a fost proprietarul terenurilor în litigiu, sens în care au depus contractele de vânzare cumpărare de la filele 33-42 şi 48 ale dosarului de fond.
Cât priveşte apelul reclamantelor s-a reţinut că potrivit raportului de expertiză din totalul terenului doar suprafaţa de 1013,30 mp este ocupată de construcţii, iar pe restul terenului sunt amenajate spaţii de parcare, alei betonate şi spaţii verzi care sunt necesare utilizării construcţiilor şi, ca atare, aceste spaţii nu pot fi echivalate noţiunii de teren liber.
Împotriva deciziei instanţei de apel au declarat recurs reclamantele O.I.A. şi O.S.F., în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând că în cauză societăţile pârâte nu erau privatizate la data intrării în vigoare a Legii 10/2001 astfel încât sunt aplicabile dispoziţiile art. 21 al legii, conform căruia terenul trebuie restituit în natură. De asemenea, terenul liber de construcţii, respectiv suprafaţa de 3265 mp nu este imperativ necesară bunei utilizări a clădirilor în care se desfăşoară o activitate pur administrativă.
Recursul este fondat pentru considerentele care succed.
Prevederile Legii 10/2001 instituie ca regulă restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, iar ca excepţie, acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent şi numai în situaţia în care există o imposibilitate obiectivă de restituire în natură.
În cauză, instanţa de apel a constatat imposibilitatea restituirii în natură a terenului de 4278 mp întrucât este ocupat de sediile a trei societăţi comerciale şi de utilităţile necesare funcţionării acestora.
Conform concluziilor raportului de expertiză efectuat în cauză din totalul suprafeţei de 4278 mp, 1013 mp sunt ocupaţi de construcţii, iar pe restul de 3265 mp sunt amplasate o antenă GSM, spaţii de parcare, spaţii verzi, alei betonate, subsolul fiind afectat de anumite utilităţi, respectiv alimentarea cu apă, canalizarea şi conducte de gaze naturale.
Probatoriile administrate în cauză nu au stabilit cu exactitate dacă întreaga suprafaţă neocupată de construcţii, de 3265 mp, este necesară bunei utilizări a construcţiilor conform standardului obişnuit pentru destinaţia construcţiilor şi tară a reprezenta o facilitate sau un avantaj în plus.
Lămurirea acestui aspect este esenţială pentru corecta soluţionare a cauzei deoarece trebuie să se facă cuvenita distincţie între terenul liber şi terenul ce se poate restitui în natură pentru a se îndeplini finalitatea legii de reparaţie.
Pentru aceste considerente recursul se va admite şi se va casa Decizia atacată cu consecinţa trimiterii cauzei la aceeaşi instanţă pentru rejudecare.
În rejudecare se va efectua un supliment la raportul de expertiză prin care să se stabilească dacă există o suprafaţă de teren liberă ce se poate restitui în natură şi care este întinderea acesteia.
Instanţa de trimitere va avea în vedere toate aspectele semnalate în prezentele considerente precum şi celelalte critici inserate în motivarea recursului pe care le va califica drept apărări.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantele O.I.A. şi O.S.F. împotriva deciziei nr. 457 din 5 noiembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia civilă, pe care o casează şi trimite cauza la aceeaşi instanţă pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7333/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7215/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
