ICCJ. Decizia nr. 7780/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7780
Dosar nr. 3195/63/2006
Şedinţa publică din 15 noiembrie 2007
Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrata la 4 noiembrie 2004, întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001, reclamantele V.A., C.S. şi N.M., au solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Craiova, modificarea deciziei dată în dosarul nr. 326/N/2002 emisă de aceasta, prin care s-a făcut oferta de restituire în echivalent, în sensul restituirii în natura a terenului in suprafaţa de 144 mp, teren situat în Craiova, judeţul Dolj.
Reclamantele au susţinut că parata Primăria municipiului Craiova nu a motivat refuzul restituirii în natură a terenului, având în vedere că suprafaţa solicitată de 144 mp ce face obiectul notificării este liberă.
Prin sentinţa civila nr. 1403 din 19 septembrie 2005, pronunţata în dosarul nr. 5101/2004, Tribunalul Dolj a respins acţiunea reclamantelor V.A., C.S. şi N.M., cu motivarea că raportat la expertiza efectuată în cauză, ca terenul în suprafaţă de 144 mp nu poate fi considerat „suprafaţă liberă", acesta fiind afectat de trotuarul şi carosabilul aferent străzii M., alee acces ovală, etc, reţinându-se temeiul Legii nr. 213/1998.
Apelul declarat în termen legal de reclamantele V.A., C.S. si N.M., a fost respins prin Decizia civilă nr. 601 din 9 mai 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, în dosarul nr. 3195/63/2005.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa de apel a reţinut că suprafaţa de teren solicitată este cuprinsă în planul de sistematizare al oraşului, parte din teren fiind ocupată de stradă şi trotuare, alei de acces, iar o altă parte fiind amenajată ca spaţiu verde situat între blocuri, acestea răspunzând unei necesităţi fireşti de utilizare a construcţiilor, motiv pentru care nu pot fi create porţiuni libere pentru a fi restituite în natură.
În contra acestei din urmă decizii au declarat recurs reclamantele V.A., C.S. şi N.M., invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., critica vizând următoarele aspecte.
Instanţele de fond şi de apel au făcut o greşită aplicare a legii, respectiv a dispoziţiei art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, întrucât din totalul suprafeţei solicitate de 335 mp se pot restitui în natură 144 mp.
Al doilea motiv de recurs se referă la faptul că Decizia instanţei de apel este nemotivată, în privinţa soluţiei pronunţate.
Verificând legalitatea deciziei recurate, în raport de criticile formulate, Curtea constată că recursul declarat în cauză este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Din economia întregului material probator se constată că prin procesul-verbal de negociere încheiat în 4 octombrie 2004 cu privire la părţile litigante, a fost stabilită imposibilitatea restituirii în natură a terenului în suprafaţă de 144 mp, fiind stabilită însă o valoare de restituire în echivalent în cuantum de 282.000.000 lei. Reclamantele însă au refuzat această modalitatea reparatorie în echivalent, solicitând restituirea în natură.
Din procesul-verbal privind starea de fapt emis la 16 iulie 2003 s-a reţinut că terenul în litigiu este afectat de cauză de utilitate publică, fiind cuprins în planul de sistematizare al oraşului, în sensul că au fost construite blocuri de locuinţe, parte din teren fiind ocupată de stradă şi trotuare, alei de acces, iar o altă parte fiind amenajată ca spaţiu verde între blocuri.
Or, pentru ca noile construcţii să poată fi utilizate corect, sunt necesare căi de acces, spaţii verzi, etc, ce constituie un tot, astfel încât cererea reclamantelor de restituire în natură nu este posibilă, cum bine au stabilit atât instanţa de fond cât şi cea de apel.
Cu privire la al doilea motiv de recurs, prin care se susţine că instanţele nu şi-au motivat soluţiile pronunţate, acesta nu poate fi primit atâta vreme cât în mod corect a fost analizat întreg materialul probator, hotărârile fiind motivate în drept şi în fapt.
Faţă de cele ce preced, susţinerile formulate prin motivele de recurs se privesc ca nefondate, recursul urmând a fi respins ca atare, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanţii V.A., C.S. şi N.M. împotriva deciziei nr. 601 din 9 mai 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 noiembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7782/2006. Civil. Limitarea exercitării... | ICCJ. Decizia nr. 7758/2006. Civil → |
|---|
