ICCJ. Decizia nr. 7807/2006. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7807
Dosar nr. 6331/1/200.
Şedinţa publică din 4 octombrie 2006
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin două acţiuni, ulterior conexate, S.M. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de divergenţă încheiat la 24 februarie 2005 de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 de pe lângă Primăria municipiului Suceava şi înregistrat sub nr. 38849 şi 33678/2005 solicitând anularea menţionatului proces-verbal şi soluţionarea notificării nr. 749 din 1 noiembrie 2001 adresată Primăriei municipiului Suceava în sensul restituirii în natură a terenului situat în Suceava, în suprafaţă de 782 mp liber de sarcini şi reţele edilitare identificat cadastral cu p.f. 272/1, 272/2, 1176, 282/1 şi 282/2 din C.F. nr. 2244 Suceava, iar în ceea ce priveşte terenul de 1163 mp ocupat de blocuri, alei, reţele edilitare să i se acorde prin compensare, în natură, un alt teren pe dealul Tătăraşi.
În motivarea acţiunii reclamantul a învederat că este coproprietarul suprafeţei de 1945 mp teren situată în Suceava, teren ce a fost expropriat prin Decretul nr. 775/1964, respectiv parcelele cu nr. 272/1, 272/2, 1176, 282/1, 282/2, 282/3, 282/4, 282/5, 257/1, 257/2, 257/3, 257/4, 257/5, 257/6, 283/1, 283/2 din C.F. nr. 2244.
Din întreg terenul o suprafaţă de 782 mp este liberă, neafectată de detalii de sistematizare şi prin urmare greşit i s-a refuzat restituirea în natură cu atât mai mult cu cât o suprafaţă de 555 mp a fost ocupată abuziv de către o persoană fizică ce a şi îngrădit respectivul teren.
Tribunalul Suceava, secţia civilă, prin sentinţa nr. 825 din 28 octombrie 2005 a admis plângerea în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului Suceava, a desfiinţat procesele-verbale nr. 38849 şi nr. 33678 din 24 februarie 2005 emise de Primăria municipiului Suceava, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001.
A dispus restituirea în natură a suprafeţei de 782 mp teren identic cu parcela colorată cu roşu în planul de situaţie şi compensarea cu alte bunuri, în echivalent, pentru suprafaţa de 1163 mp ocupată de construcţii şi lucrări edilitare.
Curtea de Apel Suceava, secţia civilă, prin Decizia nr. 31 din 7 martie 2006 a respins ca nefondat apelul declarat de Municipiul Suceava prin primar împotriva sentinţei nr. 825 din 25 octombrie 2005 a Tribunalului Suceava, secţia civilă.
Ambele instanţe au reţinut că imobilul în litigiu se încadrează în dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 10/2001, iar potrivit art. 1 alin. (1) din aceeaşi lege, aceste imobile se restituie în natură, iar atunci când acest lucru nu este posibil se acordă măsuri reparatorii prin echivalent.
În speţă, faţă de probatoriul administrat şi cu precădere din planul de situaţie a com.cad. Suceava privind parcelele 283, 282, 257, 272, 1176 din C.F. nr. 2244 Suceava, şi fotografiile depuse în apel, suprafaţa de 782 mp poate fi restituită în natură, întrucât nu este afectată de detalii de sistematizare, iar Legea nr. 10/2001 nu face nici o distincţie între imobilele preluate abuziv de stat, în sensul apartenenţei lor la domeniul public sau privat al unităţii administrativ teritoriale. De altfel, includerea respectivului bun în inventarul bunurilor aparţinând domeniului public al municipiului Suceava este o chestiune de administrare şi în nici un caz nu este opozabilă reclamantului în cadrul procedurii instituite prin Legea nr. 10/2001, acesta invocând în fapt chiar modul fraudulos în care statul şi-a stabilit dreptul de proprietate cu privire la bunul în discuţie.
Pe de altă parte, conform art. 11 alin. (8) din Legea nr. 10/2001 modificată prin Legea nr. 247/2005 măsurile reparatorii prin echivalent includ compensarea cu un bun echivalent, iar susţinerea pârâtei potrivit căreia nu deţine teren în rezervă pentru a-i acorda reclamantului este irelevantă cât timp sarcina probei în ceea ce priveşte această afirmaţie, conform art. 1169 C. civ., îi revine în exclusivitate şi în cauză nu a produs o astfel de dovadă.
În fine, potrivit art. 16 alin. (2) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 intră sub incidenţa noii proceduri doar notificările care nu au fost soluţionate prin decizie de către entităţile investite cu soluţionarea notificărilor până la intrarea în vigoare a legii, procedurile aflate în faza judiciară, cum este şi cazul în speţă, continuând a fi guvernate de dispoziţiile Legii nr. 10/2001 de la data rezolvării lor.
În contra menţionatei decizii a declarat recurs Primarul municipiului Suceava fără a indica vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., însă criticile formulate pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de pct. 9 al articolului evocat.
Astfel, s-a susţinut în esenţă că imobilul restituit în natură, respectiv suprafaţa de 782 mp teren, face parte din domeniul public de interes local, conform inventarului bunurilor aparţinând domeniului public depus la dosar, aspect ce obstacula măsura dispusă de instanţă întrucât conform constituţiei ţării, bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile. Pe de altă parte s-a mai învederat că respectivul teren răspunde unei utilităţi publice fiind amenajat un loc de joacă pentru copii.
În ceea ce priveşte obligarea recurentei la acordarea către reclamant a unor bunuri în echivalent pentru suprafaţa de 1163 mp ce nu poate fi restituită în natură, soluţia este greşită întrucât primăria nu deţine bunuri în compensare pentru a le putea acorda şi oricum potrivit legii nu putea fi obligată decât la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.
Recursul este fondat pentru motivele ce succed.
Din dosar a rezultat că reclamantul S.M. în calitate de moştenitor al mamei sale S.O. a dobândit în baza certificatului de moştenitor nr. 19 din 29 noiembrie 1955 emis de notariatul principal de stat al regiunii Suceava, cota de 1/5 din imobilele înscrise în C.F. nr. 543 Suceava cu nr. top. 1176 şi 272 parcelă de clădire cu casa nr. 789 şi grădină (filele 4-7 dosar nr. 3295/C/2005). Această carte funciară a fost închisă conform Decretului nr. 775/1964 şi bunurile au fost transcrise în C.F. 2244 Suceava ca proprietate a Statului Român, fiind expropriate.
Reclamantul a notificat Primăria municipiului Suceava pentru restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 1945 mp expropriat iar în adresa nr. 7486 din 16 februarie 2005 Primăria municipiului Suceava, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, i-a făcut cunoscut că a stabilit acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafaţa de 1945 mp teren, în sumă de 1.707.066.205 lei putând opta pentru acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, fie pentru acordarea de titluri nominale folosite exclusiv în procesul de privatizare şi l-a invitat pentru negocieri în legătură cu oferta făcută la 24 februarie 2005 (fila 3 dosar nr. 3295/C/2005).
La 24 februarie 2005 a fost încheiat procesul verbal de divergenţă, în şedinţa comisiei de negocieri, consemnându-se că notificatorul S.M. a fost de acord cu modalitatea de despăgubire optând pentru restituirea în natură; nu a fost de acord cu acordarea de titluri de valoare nominală sau acţiuni.
În contra menţionatului proces-verbal S.M. a promovat două acţiuni la 23 mai 2005 şi respectiv 10 august 2005, ambele fiind conexate, soluţionate aşa cum deja s-a evidenţiat prin restituirea în natură a unei suprafeţe de 782 mp teren individualizată prin dispozitiv şi atribuirea de alte bunuri în echivalent pentru o suprafaţă de 1163 mp teren.
Textul art. 11 din Legea nr. 10/2001, aplicabil în speţă, instituie reguli speciale pentru restituirea în natură a imobilelor expropriate între care figurează şi situaţiile reglementate la alin. 3 şi 4 respectiv atunci când construcţiile expropriate au fost integral demolate şi lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă terenul parţial sau când dimpotrivă, lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcţional întregul teren afectat.
Ipoteza alin. (3) al art. 11 din Legea nr. 10/2001, în baza căruia instanţa a dispus restituirea în natură a celor 782 mp teren, are în vedere o restituire parţială în natură a terenului expropriat. Legea lasă însă în afara restituirii în natură partea de teren necesară în vederea bunei utilizări a investiţiei pentru care s-a dispus exproprierea.
Aşadar, spre a individualiza o asemenea suprafaţă, trebuie să se aibă în vedere scopul exproprierii, respectiv obiectivul ce urma a fi realizat, respectarea servituţilor naturale şi legale prevăzute de codul civil, regulamentul de urbanism aprobat la nivelul localităţii respective, inclusiv planul urbanistic general.
În speţă, pentru restituirea în natură a terenului de 782 mp, instanţa a avut în vedere exclusiv planul se situaţie privind parcele 283, 282, 257, 272, 1176 din C.F. nr. 2244 Suceava vizat de O.J.C.G.C. Suceava şi planul de amplasament şi delimitare a bunului imobil depuse de reclamant la dosar (fila 9 şi 10 dosar nr. 3295/C/2005).
Or, aşa cum rezultă din preambulul Decretului nr. 775/1964 exproprierea a fost dispusă pentru construirea a 1299 apartamente a unor spaţii comerciale şi crearea unei pieţe în oraşul Suceava şi a avut ca anexă un plan de situaţie.
Pe cale de consecinţă, pentru a pune în aplicare dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, în speţă era necesar a se efectua o expertiză tehnică care să delimiteze, dacă este cazul, partea de teren ce poate fi restituită în natură de cea absolut necesară bunei funcţionalităţi a construcţiilor şi celorlalte obiective menţionate în decretul de expropriere, respectiv planul de urbanism general, având în vedere şi susţinerea constantă a recurentei că respectivul teren avea destinaţia de spaţiu de joacă pentru copii aferent cartierului de locuinţe edificat pe teren.
Pe de altă parte, conform dispoziţiilor art. 11 alin. (8) din Legea nr. 10/2001 în vigoare la data soluţionării notificării, restituirea în echivalent a imobilelor care, la data preluării abuzive aveau numai destinaţia de locuinţă sau şi destinaţie de locuinţă se putea face numai pe două căi: acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau acordarea de acţiuni la societăţi comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital, dispoziţie legală respectată de recurentă.
Este adevărat că prin Legea nr. 247/2005 dispoziţiile art. 11 alin. (8) din Legea nr. 10/2001 au fost modificate în sensul că şi pentru situaţia în speţă măsurile reparatorii prin echivalent pot consta şi în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de entitatea investită cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite.
Din modul de redactare al textului rezultă că oferta trebuie făcută, la cererea persoanei îndreptăţite, de către unitatea notificată şi că aceasta nu poate viza decât bunuri aflate în proprietatea entităţii investite cu soluţionarea notificării, respectiv servicii pe care aceasta le poate presta potrivit obiectului ei de activitate.
Cum în speţă o atare ofertă nu a fost făcută şi nici nu există indicii cu privire la bunurile sau serviciile pe care recurenta pârâtă le poate oferi pentru a da posibilitatea notificatorului să-şi manifeste acordul obligaţie stabilită de instanţa de fond şi menţinută în apel este lipsită de finalitate şi nu poate fi executată. Mai mult, o atare ofertă nu poate viza bunuri ce aparţin domeniului public de interes local.
În fine, critica vizând apartenenţa terenului în dispută la domeniul public de interes local nu poate fi primită cât timp nu s-a probat existenţa unei hotărâri de guvern care să ateste acest lucru.
Faţă de cele ce preced, recursul urmează a fi admis, a casa Decizia atacată şi a trimite cauza instanţei de apel pentru rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Municipiul Suceava prin Primar împotriva deciziei nr. 31 din 7 martie 2006 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă, pe care o casează şi trimite cauza acestei instanţe în vederea rejudecării apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 octombrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 772/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6723/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|