ICCJ. Decizia nr. 855/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 855.
Dosar nr. 836/33/2006
Şedinţa publică din 26 octombrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin plângerea formulată, contestatorul B.S., în contradictoriu cu Primarul Municipiului Cluj-Napoca, a solicitat desfiinţarea Dispoziţiei nr. 1107 din 9 mai 2005, emisă de pârât şi obligarea acestuia la emiterea unei noi dispoziţii pentru acordarea unor măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001.
În motivarea plângerii, B.S. a susţinut că a fost proprietarul cotei de ½ din imobilul situat în Cluj-Napoca, înscris în C.F. Cluj, nr. top 11586, până în anul 1974, când imobilul a fost confiscat abuziv.
Prin sentinţa civilă nr. 23 din 11 ianuarie 2006 Tribunalul Cluj a admis plângerea contestatorului B.S. şi a dispus desfiinţarea dispoziţiei nr. 1107 din 9 mai 2005 emisă de pârât şi obligarea acestuia să emită o nouă dispoziţie cuprinzând măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, pentru cota parte din imobilul susmenţionat.
Instanţa a reţinut că B.S. a fost proprietarul cotei de ½ din imobilul menţionat, care a trecut în proprietatea statului în baza Decretului nr. 223/1974, conform deciziei nr. 33/1980.
Prin dispoziţia nr. 1107/2005, Primarul Municipiului Cluj-Napoca a respins notificarea, cu motivarea că imobilul teren nu cade sub incidenţa Legii nr. 10/2001, iar pentru cota parte de ½ din construcţie reclamantul a fost despăgubit sub plafonul de 80.000 lei.
Împotriva acestei sentinţe pârâtul a formulat apel, solicitând schimbarea sentinţei, în sensul respingerii acţiunii.
Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, prin Decizia nr. 86/A din 15 martie 2006, a respins apelul ca nefondat.
S-a reţinut că, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 „nu intră sub incidenţa acestei legi terenurile aflate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi a celor al căror regim juridic este reglementat prin Legea nr. 18/1991 şi prin Legea nr. 1/2000, solicitate potrivit acestor acte normative".
De asemenea, s-a mai reţinut că dreptul contestatorului la măsuri reparatorii subzistă, chiar dacă la momentul deposedării el a fost despăgubit, condiţia fiind aceea de restituire a sumei actualizate primite la data exproprierii.
Pârâtul a declarat recurs împotriva acestei decizii, susţinând, în esenţă, că terenul din litigiu nu face obiectul Legii nr. 10/2001.
Recursul se va admite pentru argumentele ce succed.
Din actele dosarului se reţine că B.S. a cumpărat în anul 1977 o cotă parte din imobilul construcţie situat în Cluj-Napoca, iar terenul aferent a trecut în proprietatea Statului Român, el obţinând un drept de folosinţă asupra terenului pe durata existenţei construcţiei.
În anul 1989 construcţia a fost demolată, iar contestatorul a fost despăgubit sub plafonul maxim de 80.000 lei.
Referitor la terenul solicitat de contestator, aşa cum rezultă din actele de preluare a imobilului şi din referatul ce a stat la baza emiterii dispoziţiei primarului, acesta nu face obiectul Legii nr. 10/2001.
Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 nu intră sub incidenţa acestei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997.
Rezultă, aşadar, că B.S. este, potrivit Legii nr. 10/2001, îndreptăţit numai la măsuri reparatorii prin echivalent pentru cota din construcţia demolată, după restituirea despăgubirilor de 80.000 lei actualizate.
Tribunalul Cluj a admis contestaţia, a anulat dispoziţia primarului şi l-a obligat să emită o nouă dispoziţie cuprinzând măsuri reparatorii pentru întreg imobilul, fără a distinge între construcţie şi teren, pronunţând, astfel, o soluţie greşită, ce a fost menţinută şi în apel.
În consecinţă, faţă de cele exprimate mai sus, se impune admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi schimbarea în parte a sentinţei, în sensul obligării Primarului Municipiului Cluj-Napoca să emită o nouă dispoziţie conţinând măsuri reparatorii prin echivalent pentru cota parte ce a fost proprietatea contestatorului din imobilul construcţie, evident, cu deducerea valorii actualizate a despăgubirilor primite la preluarea imobilului de către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 86/A din 15 martie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.
Casează Decizia atacată şi schimbă în parte sentinţa nr. 23 din 11 ianuarie 2006 a Tribunalului Cluj, secţia civilă, în sensul că, păstrându-i celelalte dispoziţii, obligă pe intimatul Primarul Municipiului Cluj-Napoca să emită o nouă dispoziţie conţinând măsuri reparatorii prin echivalent pentru cota parte ce a constituit proprietatea contestatorului B.S. din imobilul construcţie situat în Cluj-Napoca înscris în C.F. Cluj nr. top 11586 cu deducerea valorii actualizate a despăgubirilor primite odată cu preluarea imobilului de către stat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 8553/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8170/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|