ICCJ. Decizia nr. 8862/2006. Civil

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 8862

 Dosar nr. 7721/1/2006

Şedinţa publică din 3 noiembrie 2006

Asupra recursului civil de faţă se constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, la data de 22 aprilie 2005, reclamantul A.A. în contradictoriu cu pârâţii Primăria Municipiului Târgu-Jiu şi Ministerul Finanţelor Publice prin D.G.F.P. Gorj a solicitat anularea dispoziţiei nr. 2190 din 8 aprilie 2002 emisă de primarul municipiului Târgu - Jiu şi obligarea pârâţilor să-i restituie în natură, suprafaţa de teren de 117 mp, situat în Gorj şi acordarea de măsuri reparatorii pentru construcţiile demolate în baza Decretului nr. 180/1986, după deducerea valorii de 12.835 lei actualizată. In subsidiar a solicitat acordarea de despăgubiri pentru terenul ce nu poate fi retrocedat în natură, avându-se în vedere preţul de circulaţie al terenurilor din zonă. Cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 594 din 11 noiembrie 2005 Tribunalul Gorj a admis în parte acţiunea reclamantului, a anulat dispoziţia nr. 2190 din 1 aprilie 2005 în sensul că a stabilit valoarea măsurilor reparatorii prin echivalent de 42.540.70 Ron lei pentru teren şi de 23.467,17 RON lei pentru construcţii şi a obligat pârâta Primăria municipiului Târgu-Jiu la 600 lei RON cheltuieli de judecată.

În motivarea hotărârii instanţa de fond a reţinut că reclamantul este îndreptăţit la măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafaţa de 117 mp şi pentru construcţia preluată, după deducerea sumelor primite la momentul exproprierii, că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (6)-(7) din Legea nr. 10/2001, astfel că în mod greşit prin dispoziţia contestată nu s-au avut în vedere valoarea de circulaţie a imobilelor la nivelul pieţei imobiliare.

Cu privire la restituirea în natură a suprafeţei de teren de 117 mp s-a reţinut că aceasta nu este fondată întrucât această suprafaţă de teren are destinaţie de parcare auto şi se află în domeniul public al municipiului Târgu -Jiu, la poziţia 646, astfel că exproprierea şi-a atins scopul.

Faţă de pârâtul Ministerul Finanţelor Publice prin D.G.F.P. Gorj s-a respins acţiunea întrucât nu se află în situaţiile limitative prevăzute de lege prin art. 26 alin. (3) şi art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, reclamantul a declarat apel care a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 191 din 28 februarie 2006 a Curţii de Apel Craiova.

În motivarea deciziei, instanţa de apel a arătat că nu pot fi primite criticile apelantului cu privire la greşita aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, în sensul restituirii în natură a terenului de 117 mp şi acordarea de măsuri reparatorii sub formă de despăgubiri prin echivalent şi nu despăgubiri băneşti pentru construcţiile demolate.

Astfel, s-a menţinut motivarea instanţei de fond în sensul aplicării dispoziţiilor art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, terenul nefiind liber, fiind înscris în domeniul public, exproprierea atingându-şi scopul, nu putea fi restituit în natură, precum şi dispoziţiile art. 11 alin. (4), (6) şi (8) din Legea nr. 10/2001 privind acordarea de măsuri reparatorii.

Împotriva deciziei pronunţate de instanţa de apel, reclamantul a formulat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, modificarea deciziei recurate în sensul anulării dispoziţiei contestate şi restituirea în natură a terenului de 117 mp, situat în Târgu-Jiu, Gorj.

Întemeindu-şi recursul pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul-reclamant a criticat soluţia instanţei de nerestituire în natură a suprafeţei de 117 mp, arătând că în mod greşit s-a reţinut că terenul face parte din domeniul public şi că exproprierea şi-a atins scopul.

Recursul reclamantului va fi respins ca nefondat pentru următoarele considerente:

În mod greşit, instanţa de apel a reţinut că apartenenţa terenului în suprafaţă de 117 mp, la domeniul public al localităţii, constituie un motiv ca acesta să nu poată fi restituit în natură.

Dispoziţiile aplicabile în cauză sunt cele din art. 11 Legea nr 10/2001 referitor la expropriere iar prin acesta nu se fac deosebiri între domeniile de care aparţin imobilele în cauză, dispoziţiile aplicându-se în toate cazurile în care imobilele au făcut obiectul exproprierii.

Acest aspect nu este însă de natură să ducă la schimbarea soluţiei, pentru motivele care vor fi arătate în continuare:

Din raportul de expertiză efectuat în cauză de inginerul N.P. (fila 121 dosar fond) rezultă că terenul în suprafaţă de 117 mp este ocupat de parcarea auto din Piaţa Centrală.

Scopul pentru care s-a dispus exproprierea unor mari suprafeţe de teren însumând 10.000 mp a fost pentru construirea de spaţii de locuit, cu spaţii comerciale, precum şi dotările comunitare şi tehnico-edilitare aferente.

Faţă de scopul exproprierii, situaţia realizării acestui scop prin construcţiile efectuate, se constată că terenul în litigiu, cu destinaţia pe care o are, este ocupat funcţional pentru utilizarea edificărilor pentru care s-a dispus exproprierea.

În aceste condiţii este incident art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 care prevede că „în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcţional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil".

Prin urmare, pentru acest teren nu pot fi acordate decât măsuri reparatorii prin echivalent, în condiţiile legii, ceea ce atrage caracterul nefondat al recursului.

Făcând aplicarea şi art 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să dispună în consecinţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat recursul declarat de reclamantul A.A. împotriva deciziei nr. 191 din 28 februarie 2006 a Curţii de Apel Craiova.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 noiembrie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 8862/2006. Civil