Litigiu de muncă. Calitatea procesuală a sindicatului. Competență teritorială de soluționare a unor conflicte de muncă intervenite între membrii sindicatului și angajatorii lor
| Comentarii |
|
Potrivit art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, sindicatele pot reprezenta în justiție pe membrii săi, în vederea soluționării unor conflicte de muncă intervenite între aceștia și angajatorii lor, situație în care sindicatul nu are calitate procesuală, ci numai calitatea de reprezentant al membrilor săi.Ca atare, în aplicarea prevederilor art. 284 alin. (2) Codul muncii, care reglementează competența teritorială exclusivă în materia conflictelor de muncă determinant nu este sediul sindicatului ci domiciliul sau reședința membrilor în numele cărora sindicatul s-a adresat justiției, cei din urmă având calitate procesuală activă exercitată prin sindicat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, nr. 6654 din 6 Iulie 2006
Membrii Sindicatului Național al Lucrătorilor din Administrația Națională a Penitenciarelor, au chemat în judecată Administrația Națională a Penitenciarelor, Ministerul Justiției și Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, pentru a se dispune restituirea către reclamanți ai sumelor de bani încasate de pârâți prin reținerea ilegală din salariu a procentelor de 7% până la data de 1 ianuarie 2003 și respectiv de 6,5% după 1 ianuarie 2003, actualizate conform indicelui de inflație și obligarea pârâților ca pe viitor să nu mai rețină din salariul brut acest procent cu titlu de contribuții la asigurările sociale de sănătate.
Prin sentința civilă nr. 4417 din 4 noiembrie 2005, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența soluționării cauzei privind pe reclamanții A.V., A.D. ș.a - salariați ai Penitenciarului Brăila și ai Penitenciarului de minori și tineri Tichilești, în favoarea Tribunalului Brăila.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul București, a reținut, că potrivit art. 2 C. proc. civ., cererile referitoare la asemenea litigii se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliu sau reședința, abrogând implicit dispozițiile art. 72 din Legea nr. 168/1999 care stabileau competența de soluționare a conflictelor de drepturi în favoarea instanțelor judecătorești în a cărei circumscripție își are sediul unitatea.
Investit cu soluționarea cauzei, Tribunalul Brăila, prin sentința civilă nr. 407 din 17 mai 2006, a declinat în favoarea Tribunalului București, competența de soluționare a acțiunii, cu motivarea că, sediul reclamantului (persoană juridică) este în municipiul București, astfel că, în raport de prevederile art. 284 alin. (2) C. muncii și art. 2 lit. c) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului București.
în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., a trimis cauza la înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
înalta Curte, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila pentru considerentele ce succed.
Potrivit art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003, sindicatele pot reprezenta în justiție pe membrii săi, în vederea soluționării unor conflicte de muncă intervenite între aceștia și angajatorii lor.
în asemenea situație, sindicatul nu are calitate procesuală proprie cum este în cazul conflictelor izvorâte în legătură cu contractele colective de muncă, ci numai calitatea de reprezentant al membrilor săi.
în consecință, în aplicarea prevederilor art. 284 alin. (2) C. muncii, care reglementează competența teritorială exclusivă în materia conflictelor de muncă determinant nu este sediul sindicatului ci domiciliul sau reședința membrilor în numele cărora sindicatul s-a adresat justiției, cei din urmă având calitate procesuală activă exercitată prin sindicat.
Cum în cauză, membrii de sindicat reclamanți își au domiciliul în raza teritorială a Tribunalului Brăila, acesta este competent a soluționa litigiu de față.
| ← Certificat de inovator eliberat în baza Legii nr. 62/1974.... | Marcă. Reaua credință la înregistrarea unei mărci → |
|---|
