Moștenire legală. Principii de bază ale devoluțiunii legale. Principiul chemării la moștenire a rudelor în ordinea claselor de moștenitori legali. Reprezentarea succesorală
| Comentarii |
|
Prezența chiar și a unui singur descendent, care face parte din clasa I de moștenitori legali (copii, nepoți, strănepoți ai defunctului, fără limită de grad), înlătură de la moștenire pe cei care fac parte din clasele subsecvente de moștenitori (respectiv, clasele II-IV).Pentru a beneficia de reprezentarea succesorală, reprezentantul trebuie să îndeplinească și două condiții negative, respectiv cele de a nu fi nedemn sau renunțător.În situația în care, descendentul în linie directă din clasa I de moștenitori legali trăiește, nu a renunțat la moștenire și nici nu i-a fost constatată nedemnitatea, nicio altă rudă dintr-o altă clasă de moștenitori legali nu poate veni la moștenirea lăsată de defunct.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, nr. 4136 din 27 Aprilie 2006
Prin sentința civilă nr. 726/C din 9 septembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Bihor, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul G.A.I. prin L.M., împotriva pârâtelor Primăria Valea lui Mihai - Comisia locală pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, și Prefectura județului Bihor - Comisia județeană de aplicare a Legii nr. 10/2001.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, a reținut că imobilul în litigiu, în suprafață de 956 mp a fost inițial proprietatea tabulară a numiților S.L. și S.T.
Imobilul a devenit proprietatea Statului Român în baza Decretului nr. 712/1966 și nr. 218/1960.
Bunica reclamantului, numita S.A. a fost soră cu proprietarul tabular S.L., astfel că reclamantul face parte din clasa a II-a a colateralilor privilegiați, ce cuprinde frații și surorile defunctului S.L. precum și descendenții acestora.
Instanța de fond a mai reținut, din extrasul din "Registrul de naștere", că proprietarii tabulari ai imobilului au avut o fiică pe nume S.E. născută în anul 1913, căsătorită cu numitul P.S. în anul 1932, decedată în anul 1966.
Potrivit actului de adopție nr. 3 din august 1951, fiica proprietarilor tabulari, numita P.E. a înfiat un copil V.A., născută la 6 octombrie 1938, care a dobândit numele de P.A.
Numita P.A., face parte din clasa I-a a descendenților în linie dreaptă față de proprietarii tabulari, este în viață, în prezent fiind cazată la Azilul de Noapte din Oradea, conform adresei nr. 289752 din 5 noiembrie 2003.
Conform principiului priorității clasei de moștenitori în ordinea stabilită de lege, între moștenitorii din clase diferite, consacrat în dispozițiile art. 669-675 C. civ., sunt chemați în primul rând la moștenire, moștenitorii din clasa I-a, cu excluderea celor din clasele II, III și IV.
Numai în lipsa moștenitorilor din clasa I sau dacă aceștia sunt renunțători sau nedemni vin la succesiune moștenitorii din clasa a II-a.
Reclamantul nu a dovedit că fiica proprietarilor tabulari, ori nepoata de fiică ar fi renunțători la moștenire ori nedemni, astfel că simpla existență a numitei P.A. ce face parte din clasa I-a de moștenitori, înlătură de la moștenire pe reclamant, ce face parte din clasa a IV-a de moștenitori.
Pe de altă parte, potrivit art. 651 C. civ., data în raport de care se determină persoanele chemate la moștenire și drepturile ce li se cuvin, este data decesului antecesorului părților, defunctul S.L., ceea ce exclude considerarea vreunei alte date, cum ar fi apariția Legii nr. 10/2001, ca moment al deschiderii succesiunii.
Or, la data deschiderii succesiunii defunctului S.L., 6 octombrie 1930, singura moștenitoare cu vocație succesorală a fost fiica acestuia care a înlăturat de la moștenire pe frații defunctului, iar faptul că nepoata de fiică P.A. nu a solicitat restituirea imobilului în temeiul Legii nr. 10/2001 nu constituie o împrejurare de natură să-i dea posibilitatea reclamantului de a obține imobilul revendicat.
Reclamantul G.A.I., prin mandatar, a declarat apel susținând că în mod greșit, prima instanță a respins acțiunea pe considerentul că nu ar fi persoană îndreptățită la restituirea imobilului, deoarece a făcut dovada cu acte de stare civilă că este rudă de gradul IV cu fostul proprietar, iar un alt moștenitor în grad mai apropiat, deși este în viață nu a formulat cerere de restituire.
Curtea de Apel Oradea, secția civilă mixtă, prin decizia nr. 502/A din 28 septembrie 2005, a admis apelul, a desființat sentința atacată și a trimis cauza pentru o nouă judecată la aceeași instanță, pentru soluționarea fondului, cu motivarea că de vreme ce succesorul din clasa I-a de moștenitori nu a demarat procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001, nu-l înlătură pe moștenitorul dintr-o clasă inferioară care și-a manifestat expres și în termenul legal intenția de a revendica imobilul preluat de stat de la succesorii săi.
Primăria orașului Valea lui Mihai, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că reclamantul nu se încadrează în categoria persoanelor prevăzute de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, "de prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii persoanelor fizice îndreptățite".
O primă obligație care-i incumbă moștenitorului pentru a succede, este aceea că el să dovedească propria sa calitate, fie că ne aflăm în prezența unei succesiuni testamentare ori a uneia legale.
în acest fel, moștenitorul dovedește aptitudinea sa de a succede și vocația lui ereditară.
Aptitudinea de a succede, reprezintă întrunirea unor prealabile condiții legale în persoana unui succesibil, condiții în absența cărora devine inoperabilă vocația sa succesorală.
Potrivit art. 654-658 C. civ., aceste condiții sunt:
- moștenitorul să existe la momentul deschiderii succesiunii;
- să nu fie nedemn;
- să aibă vocație la succesiune;
A avea vocație legală înseamnă a fi chemat la succesiune potrivit regulilor instituite de lege.
în conformitate cu prevederile art. 659 C. civ., la succesiune, vin numai descendenții, ascendenți și colateralii privilegiați, care sunt grupați în patru categorii, denumite clase.
Prezența unui descendent, indiferent de grad, înlătură de la moștenire orice rudă din celelalte trei clase.
în speță, reclamantul intimat rudă de gradul IV (bunica sa, dinspre mamă a fost soră cu numitul S.L.), nu a dovedit că nepoata proprietarilor tabulari P.A., descendent de gradul I ar fi nedemnă de a succede ori că ar fi renunțat la moștenire.
Nicio dispoziție legală nu conferă dreptul reclamantului de a succede la moștenirea defunctului S.L., înlăturând-o pe descendenta de gradul I, în viață, P.A., chiar dacă aceasta nu și-a manifestat în mod expres intenția de a revendica imobilul în litigiu, cum greșit a reținut instanța de apel.
Față de aceste considerente, înalta Curte a admis recursul, a casat decizia atacată, fiind păstrată sentința tribunalului.
| ← Cerere pentru acordarea de măsuri reparatorii în baza Legii... | Imobil preluat de stat în mod abuziv. Obligațiile unității... → |
|---|
