ICCJ. Decizia nr. 2025/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 2025
Dosar nr. 1367/44/200.
Şedinţa publică din 5 martie 2007
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 35 din 26 ianuarie 2006, pronunţată de Tribunalul Vrancea s-a admis contestaţia formulată de contestatoarea G.P. împotriva deciziei nr. 235 din 31 mai 2005, emisă de Primăria oraşului Panciu.
A fost anulată Decizia nr. 235 din 31 mai 2005 şi s-a constatat dreptul contestatoarei G.P. de a primi măsuri reparatorii prin echivalent pentru suprafaţa de 450 mp teren.
A fost obligată pârâta Primăria oraşului Panciu să facă oferta pentru compensare cu alte bunuri sau servicii, dacă este posibil şi dacă există acordul contestatoarei corespunzător valorii de 24871,5 lei (RON).
A fost obligată pârâta să plătească cu titlul de cheltuieli de judecată suma de 300 lei (RON) contestatoarei G.P.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut, în esenţă, următoarele:
Prin notificare, contestatoarea a solicitat restituirea terenului în suprafaţa de 1200 mp teren sau acordarea de măsuri reparatorii, ca moştenitoare a autorilor săi G.G. şi G.M., teren cumpărat şi expropriat fără să primească despăgubiri.
Prin Decizia nr. 235 din 31 mai 2005, Primăria oraşului Panciu a respins notificarea contestatoarei G.P. pentru restituirea imobilului compus din suprafaţa de 1200 mp, din care s-a expropriat suprafaţa de 800 mp pentru edificarea unor blocuri, fără a fi despăgubită, cu motivarea că nu a dovedit dreptul de proprietate şi modul de preluare abuzivă de către stat.
Instanţa a reţinut că, reclamanta a avut în proprietate suprafaţa de 1200 mp teren, iar prin actul autentificat sub nr. 746 din 5 noiembrie 1973 s-a înscris în evidenţele agricole numai cu suprafaţa de 800 mp, dar prin procurile date de vânzători pentru întocmirea actului s-a dovedit că suprafaţa vândută a fost cea de 1200 mp.
După cutremurul din 4 martie 1977 s-a trecut la sistematizarea oraşului Panciu, ocazie cu care pentru construirea blocurilor de locuinţe reclamantei i s-a luat o parte din teren.
Pe baza declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză, s-a reţinut că reclamanta deţine în posesie o suprafaţa de teren cu 50 de mp mai mică decât cea evidenţiată în actul de proprietate, adică 750 mp (800 mp - 50 mp = 750 mp), astfel că este îndreptăţită la suprafaţa de 450 mp faţă de terenul deţinut iniţial.
Prin expertiza întocmită s-a concluzionat că nu este posibilă restituirea în natură a terenului preluat abuziv, acesta nefiind liber şi a fost evaluat la suma de 24871,5 lei (RON), echivalentă cu valoarea de circulaţie a terenului.
În final, instanţa a reţinut că reclamanta este persoană îndreptăţită în raport de dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 10/2001, că terenul nu poate fi restituit în natură, situaţie în care pârâtei îi revine obligaţia de a acorda alte bunuri sau servicii la valoarea terenului cu acordul reclamantei, ori să i se facă propunere de acordare a despăgubirilor, în condiţiile legii speciale, fiind anulată Decizia contestată.
Prin Decizia nr. 146/A din 10 mai 2006, Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, a respins ca nefondate apelurile declarate de părţi, reţinând în esenţă că, în mod corect s-au aplicat dispoziţiile art. l alin. (2) din Legea nr. 10/2001, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, în sensul că, atunci când restituirea în natură a imobilelor expropriate nu este posibilă, se stabilesc măsuri reparatorii prin echivalent, constând în compensare cu alte bunuri sau servicii sau despăgubiri acordate în condiţiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv.
Potrivit art. 11 alin. (8) din aceeaşi lege, valoarea terenului ce nu se poate restitui în natură se stabileşte în conformitate cu valoarea de piaţă de la data soluţionării notificării, stabilită în raport cu standardele internaţionale de evaluare. Instanţa va avea în vedere valoarea indicată de reclamantă pentru despăgubiri, valoare ce se va calcula de Comisia special constituită în baza Legii nr. 247/2005.
Instanţa de apel a mai reţinut că întinderea terenului pretins de reclamantă s-a stabilit pe baza probelor permise de legea specială şi că în mod corect entitatea investită cu soluţionarea notificării are obligaţia ca prin decizie sau dispoziţie motivată să acorde persoanei îndreptăţite în compensare alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri, în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilului preluat abuziv, în situaţiile în care măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptăţită.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta G.P.
Recurenta şi-a încadrat recursul în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a susţinut, în esenţă, că doreşte să i se acorde teren compensator în intravilan, deoarece pârâta deţine astfel de terenuri, iar în subsidiar valoarea terenului să fie mai mare, nu stabilită la preţul pieţii, ci raportat la preţul mediu practicat de notari, solicitând ca acest preţ să fie de 63000 RON, în loc de 24871,5 RON.
Recursul este nefondat.
Prin hotărârea recurată, corect s-a stabilit că potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în situaţia imposibilităţii restituirii în natură a imobilelor expropriate se stabilesc măsuri reparatorii în echivalent, constând în compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită potrivit legii cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite sau despăgubiri acordate în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv în conformitate şi cu dispoziţiile art. 11 alin.(8) din aceeaşi lege.
În ceea ce priveşte valoarea, se reţine că, în speţă, s-a efectuat expertiză la cererea recurentei, fără ca aceasta să formuleze obiecţiuni.
Expertul a avut în vedere la întocmirea lucrării, preţul practicat pe piaţă pentru un teren similar, valoarea fiind stabilită şi potrivit standardelor internaţionale de evaluare.
De fapt, valoarea despăgubirilor, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 247/2005 va fi calculată de Comisia specială constituită în acest scop.
În fapt, prin soluţia recurată corect s-a menţinut soluţia instanţei de fond, care s-a limitat în a constat dreptul reclamantei la acordarea măsurilor reparatorii şi a contravalorii acestora.
În consecinţă, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta G.P. împotriva deciziei nr. 146A din 10 mai 2006, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 martie 2007.
3
| ← ICCJ. Decizia nr. 202/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1944/2007. Civil → |
|---|
