ICCJ. Decizia nr. 3032/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3032
Dosar nr. 3672/36/200.
Şedinţa publică din 13 aprilie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 530 din 3 martie 2006 Tribunalul Constanţa a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulate de reclamantul B.Ş. împotriva pârâţilor Municipiul Constanţa prin primar şi Consiliul Local Constanţa, a admis acţiunea şi a obligat primul pârât să emită decizie/dispoziţie motivată cu privire la notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 referitoare la apartamentul nr. 17 din Constanţa.
Pentru a hotărî în acest sens instanţa a reţinut în principal că.
- deşi art. 21 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 prevede că notificarea formulată de persoana îndreptăţită se comunică prin executor judecătoresc, legiuitorul nu a stabilit nici o sancţiune pentru nerespectarea acestei condiţii de formă.
- reclamantul a declanşat procedura administrativă prin scrisoare recomandată iar pârâta Primăria municipiului Constanţa nu s-a pronunţat asupra solicitării în termenul de 60 de zile stabilit prin art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Apelul declarat de pârâtul Primarul municipiului Constanţa împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat, cu o motivare similară, prin Decizia civilă nr. 240 din 31 octombrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa.
Prin prezentul recurs, pârâtul Primarul municipiului Constanţa a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând că hotărârile pronunţate au la bază o aplicare greşită a prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, întrucât solicitarea de a-i fi restituit imobilul s-a făcut de reclamant printr-o scrisoare recomandată, iar nu printr-o notificare prin intermediul executorului judecătoresc. În aceste condiţii, acţiunea este inadmisibilă, întrucât nu se poate considera că a început procedura administrativă prealabilă.
În faza recursului nu s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri noi.
Examinând probatoriile administrate în contextul criticii formulate, Înalta Curte reţine că recursul nu este întemeiat.
În mod corect ambele instanţe au apreciat că nerespectarea condiţiei de formă menţionate nu conduce la nulitatea ori lipsirea de efecte a notificării, întrucât legea nu prevede astfel de consecinţe. Condiţia de formă menţionată are în vedere doar necesitatea respectării termenului în care solicitarea trebuie formulată, or nu s-a susţinut că s-ar fi produs o astfel de încălcare la lege.
Pe de altă parte, cum termenul legal de soluţionare a notificării a fost cu mult şi în mod nejustificat depăşit, soluţia instanţelor de a obliga pârâtul să rezolve notificarea apare ca pe deplin întemeiată.
În consecinţă, recursul va fi respins ca nefondat conform prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Constanţa împotriva deciziei nr. 240 C din 31 octombrie 2006 a Curţii de Apel Constanţa, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 aprilie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3326/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8457/2007. Civil → |
|---|
