ICCJ. Decizia nr. 8415/2007. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8415
Dosar nr. 6836/1/2007
Şedinţa publică din 13 decembrie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Suceava la 27 noiembrie 2003, reclamatul B.M.M., prin mandatar G.T., a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Statul Român, prin Ministerul Finanţelor şi Primăria Municipiului Rădăuţi, anularea dispoziţiei nr. 481 din 29 octombrie 2003, emisă de Primarul Municipiului Rădăuţi şi restituirea în natură a imobilului situat în Rădăuţi, constând în parcela virană nr. 571/1 cu casa nr. 375 şi parcela funciară nr. 596 arătură, în suprafaţă de 8,48 ari din C.F. 979 Rădăuţi.
Prin sentinţa civilă nr. 211 din 16 martie 2004 Tribunalul Suceava a respins ca nefondată acţiunea, cu motivarea că reclamantul nu a dovedit calitatea de moştenitor al proprietarului tabular şi nici preluarea abuzivă a imobilului.
Curtea de Apel Suceava, prin Decizia civilă nr. 416 din 20 aprilie 2005, a admis apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei, pe care schimbat-o în tot în sensul că a admis acţiunea şi a desfiinţat dispoziţia contestată, dispunând restituirea suprafeţei de 107 mp, identică cu p.f. 593/6 din C.F. 979 Rădăuţi şi acordarea de măsuri reparatorii pentru diferenţa de teren de 741 mp în valoare de 212.667.000 lei.
Instanţa de apel a reţinut că reclamantul şi-a dovedit calitatea de persoană îndreptăţită, conform art. 4 pct. 2 din Legea nr. 10/2001 şi a făcut dovada dreptului de proprietate a autorului său asupra imobilului în litigiu, preluat potrivit Decretului nr. 111/1951.
S-a avut în vedere că imobilul casă nr. 375 nu mai există în prezent, iar pe p.f. 596/3 există casa revendicată de reclamant, locuită în prezent de alte persoane, în speţă fiind aplicabile dispoziţiile art. 10 pct. 2 din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs D.G.F.P. Suceava, în calitate de reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, Municipiul Rădăuţi şi reclamantul B.M.M.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, prin Decizia nr. 6040 din 20 iunie 2006 a constatat nul recursul declarat de Municipiul Rădăuţi, a respins recursul declarat de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice şi a admis recursul declarat de reclamant.
Decizia a fost casată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Pentru a da această soluţie, instanţa de recurs a reţinut că declaraţia de recurs a pârâtului Municipiul Rădăuţi nu cuprinde toate menţiunile prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 3021 C. proc. civ., nefiind ştampilată şi semnată de reprezentantul legal.
Referitor la recursul Statului Român, instanţa a constatat că este nefondat, deoarece reclamantul a făcut dovada calităţii de moştenitor al fostului proprietar cu ordinul de confirmare a valabilităţii testamentului eliberat de Tribunalul Regional Haifa – Israel.
Totodată, s-a constatat că recursul reclamantului este întemeiat şi că se impune admiterea de noi probe pentru a dovedi dacă locuinţa deţinută de C.M.T. şi S.M. este una şi aceeaşi cu casa revendicată de reclamant şi pentru a stabili dacă este posibilă restituirea în natură, ori reclamantul este îndreptăţit la o altă măsură reparatorie.
În rejudecare, Curtea de Apel Suceava a admis apelul reclamantului, a schimbat în totalitate sentinţa, a admis acţiunea, a desfiinţat Dispoziţia nr. 481/2003 a Primarului Municipiului Rădăuţi, a dispus restituirea în natură în favoarea reclamantului, a suprafeţei de 107 mp identică cu p.f. 593/6 şi C.F. 979 com. cad. Rădăuţi.
De asemenea, a dispus restituirea în natură şi a diferenţei de teren în suprafaţă de 741 mp teren identic cu parte din p.f. 596/3 şi p.f. 575/1 din C.F. 979 com. cad. Rădăuţi precum şi a construcţiei deţinută de chiriaşii C.M.T. şi Ş.M.
Împotriva acestei decizii, D.G.F.P. Suceava, în calitate de reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor, a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9, art. 3041 C. proc. civ.
Recurenta a criticat Decizia atacată, în esenţă, pentru că reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea nr. 10/2001 pentru a beneficia de acordarea măsurilor reparatorii prevăzute de acest act normativ, că nu s-a făcut dovada preluării abuzive a bunurilor pentru care se solicită restituirea. Faptul că doar din punct de vedere conjunctural imobilele în cauză au intrat în proprietatea statului într-o perioadă pentru care s-au adoptat acte normative cu caracter reparatoriu, nu justifică acordarea de măsuri reparatorii fără a analiza îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Recursul este nefondat şi va fi respins pentru următoarele argumente.
Prezenta cauză a parcurs un prim ciclu procesual, finalizat din Decizia nr. 6040, pronunţată la 20 iunie 2006 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Prin această decizie a fost admis recursul reclamantului, s-a constatat nul recursul declarat de Municipiul Rădăuţi şi a fost respins ca nefondat recursul declarat de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, D.G.F.P. Suceava.
Or, recurenta D.G.F.P. Suceava, în calitate de reprezentantă a Ministerului Finanţelor Publice, reia în actualul recurs exact criticile formulate de aceasta în primul recurs, respectiv cel declarat împotriva deciziei nr. 416 din 20 aprilie 2005 a Curţii de Apel Suceava.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia pronunţată nr. 6040/2006, a soluţionat toate aceste critici.
S-a statuat deja că reclamantul a făcut dovada calităţii sale de moştenitor al fostului proprietar B.P., cu ordinul de confirmare a valabilităţii testamentului eliberat de Tribunalul Regional Haifa din Israel.
S-a reţinut şi faptul că, în speţă, a formulat notificare numai reclamantul şi că el beneficiază, conform art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 şi de cotele comoştenitorilor testamentari, care nu au urmat procedura prealabilă prevăzută de Legea nr. 10/2001.
Faţă de cele mai sus arătate, recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de D.G.F.P. Suceava împotriva deciziei nr. 168 din 22 mai 2007 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 decembrie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 8457/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8411/2007. Civil → |
---|