ICCJ. Decizia nr. 3386/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3386
Dosar nr. 13734/1/200.
Şedinţa publică din 26 aprilie 2007
Deliberând asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele.
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la 22 septembrie 2004 pe rolul Tribunalului Olt, reclamanta D.A. a chemat în judecată Primăria municipiului Caracal, solicitând anularea dispoziţiei nr. 4293 din 26 iulie 2004, emisă de primar şi restituirea în natură a imobilului compus din 800 mp teren şi construcţie.
La termenul din 9 martie 2005, tribunalul, din oficiu, a dispus introducerea în cauză a Statului Român, prin Ministerul Finanţelor Publice.
Prin sentinţa nr. 309 din 22 iunie 2005, Tribunalul Olt, secţia civilă, a admis în parte contestaţia formulată de reclamanta D.A., a anulat dispoziţia nr. 4293 din 26 iulie 2004, emisă de Primarul municipiului Caracal şi a obligat Primăria municipiului Caracal să emită o dispoziţie care să prezinte oferta de restituire a sumei de 526.592.200 lei prin echivalent, într-una din formele prevăzute de art. 24 din Legea nr. 10/2001.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că, prin dispoziţia nr. 4293 din 26 iulie 2004, primarul municipiului Caracal a respins notificarea reclamantei, prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului ce a aparţinut autorului său, R.Ş. sau acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
A mai reţinut tribunalul, că reclamanta a dovedit calitatea de moştenitoare a autorului său, ce a avut în proprietate o casă şi un teren, în suprafaţă de 800 mp, expropriate pentru cauză de utilitate publică.
Din rapoartele de expertiză efectuate în cauză, a rezultat că imobilele nu mai pot fi restituite în natură, motiv pentru care Primăria municipiului Caracal a fost obligată să elibereze dispoziţie prin care să prezinte oferta de restituire prin echivalent, la valoarea stabilită prin rapoartele de expertiză.
Prin Decizia nr. 128 din 10 februarie 2006, Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, a respins apelurile declarate de reclamantă şi pârâţii Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice şi Primăria municipiului Caracal.
Curtea de apel a reţinut că probele administrate în cauză au dovedit că pe terenul ce a fost expropriat de la autorul reclamantei, prin decretul Consiliului de Stat nr. 60/1972, au fost construite blocuri de locuinţe, alei betonate şi spaţii verzi, iar preluarea a fost abuzivă, în sensul Legii nr. 10/2001.
Reclamanta nu poate beneficia de restituirea în natură, pentru că autorul său a cerut prin notificare despăgubiri, iar reclamanta nu a făcut o nouă notificare după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs D.G.F.P. Olt, pentru Ministerul Finanţelor Publice.
Invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., recurentul a arătat că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, deoarece, prin probele administrate, reclamanta nu a dovedit dreptul de proprietate.
Mai arată recurentul că, după modificarea adusă Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, doar Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor se poate pronunţa asupra acestora.
Recursul va fi respins, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
În prezenta cauză, toate actele care vizează declanşarea şi derularea procedurii judiciare întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001 au fost îndeplinite, în contradictoriu cu pârâţii Primarul municipiului Caracal şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice.
Prin urmare, în proces, Statul Român a stat în nume propriu, Ministerul Finanţelor Publice având doar atribuţii de reprezentare.
Este adevărat că Ministerul Finanţelor Publice, prin lege, reprezintă Statul Român în faţa instanţelor de judecată, dar acest lucru nu prezintă relevanţă în ceea ce priveşte determinarea calităţii procesuale în prezenta cauză, pentru că cererile nu au fost formulate în numele statului, care a fost parte în proces.
În condiţiile în care codul de procedură civilă face distincţie între noţiunea de parte şi noţiunea de reprezentant, cererea de recurs făcută de reprezentant în nume propriu, apare ca fiind făcută de o persoană fără calitate procesuală activă.
De altfel, chiar dacă s-ar admite punctul de vedere al reprezentantului Ministerului Finanţelor Publice că recursul este declarat în numele Statului Român, acesta nu justifică un interes în declararea unei căi de atac, atât timp cât, prin hotărârea atacată nu a fost obligat la nici o prestaţie.
Or, calitatea de parte la judecata ce s-a finalizat cu hotărârea atacată nu este suficientă pentru exercitarea recursului, ci trebuie îndeplinite şi celelalte condiţii referitoare la exercitarea acţiunii civile.
Faţă de cele arătate, recursul declarat se va privi ca nefondat şi, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVEÎ
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de D.G.F.P. Olt, pentru Ministerul Finanţelor Publice (în prezent Ministerul Economiei şi Finanţelor) împotriva deciziei nr. 128 din 10 februarie 2006 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 aprilie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3384/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3407/2007. Civil → |
|---|
