ICCJ. Decizia nr. 354/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 354.
Dosar nr. 2738/39/200.
Şedinţa publică din 3 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 5427/2003, reclamanta S.A. a chemat în judecată pârâţii Primăria Municipiului Botoşani, Prefectura Judeţului Botoşani, Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice şi A.V.A.S., solicitând restituirea în natură a suprafeţei de 183 mp, situată în Botoşani, în temeiul Legii 10/2001.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost proprietara suprafeţei de 619 mp, conform actului de donaţie nr. 454/1962, suprafaţă care i-a fost expropriată prin Decretul nr. 443/1982.
După apariţia Legii 10/2001, reclamanta a solicitat terenul, dar Primăria Municipiului Botoşani i-a restituit numai 436 mp prin Decizia nr. 438 din 22 iulie 2002, restul de 183 mp refuzând în mod nejustificat să-i restituie, deşi nu este grevat de sarcini şi nici nu sunt utilităţi publice pe acesta.
Tribunalul Botoşani, prin sentinţa nr. 494 din 8 iulie 2004, a admis acţiunea reclamantei şi a obligat Municipiul Botoşani, prin Primar să restituie reclamantei 110 mp teren şi Ministerul Finanţelor Publice să-i acorde titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, în sumă de 151.605.261 lei, reprezentând contravaloarea suprafeţei de 73 mp.
De asemenea, a fost respinsă acţiunea faţă de Prefectura judeţului Botoşani şi A.V.A.S.
Instanţa de fond a reţinut că Primarul Municipiului Botoşani a concesionat suprafaţa de 110 mp către SC D.D. SA, iar suprafaţa de 73 mp este ocupată de stradă şi trotuar şi nu poate fi restituită, precum şi că valoarea acesteia este în sumă de 151.605.261 lei, ca şi faptul că ceilalţi pârâţi nu au calitate procesuală pasivă pentru că nu deţin terenul.
Împotriva sentinţei au declarat apel reclamanta şi pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. Botoşani.
Curtea de Apel Suceava, prin Decizia nr. 2728 din 5 noiembrie 2004, a admis apelul declarat de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice şi a schimbat în parte sentinţa, în sensul că a înlăturat obligarea acestuia de a acorda reclamantei despăgubiri în echivalent, constând în titluri de valoare nominală în sumă de 151.605.261 lei.
În acelaşi timp, a fost respins ca nefondat apelul reclamantei.
Instanţa de apel a reţinut că, întrucât terenul proprietatea reclamantei a fost arabil şi a fost expropriat, aceasta trebuia să solicite reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 şi, întrucât regimul juridic al terenului este reglementat de această lege, el nu intră sub incidenţa Legii 10/2001.
Apelul reclamantei a fost respins pe considerentul că nu i se poate face o situaţie mai grea în propria cale de atac.
Recursul declarat de reclamantă împotriva acestei decizii a fost admis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, prin Decizia nr. 322 din 13 ianuarie 2006, a fost casată Decizia atacată şi cauza a fost trimisă pentru rejudecarea apelurilor la aceeaşi instanţă de apel.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava sub nr. 2738/39/2006, cu ocazia rejudecării administrându-se proba cu expertiză topometrică.
Prin Decizia nr. 279 din 16 noiembrie 2006, Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondate apelurile.
Această decizie a fost atacată cu recurs de către reclamanta S.A., care, în esenţă, a criticat hotărârea pentru că valoarea despăgubirilor este prea mică, ea afirmând că respectivului teren de 73 mp i-a crescut valoarea de circulaţie.
Recursul este nefondat.
Sub aspectul diferenţei în suprafaţă de 73 mp, corect s-a reţinut de către instanţa de apel că sunt incidente dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea 10/2001, restituirea în natură nefiind posibilă în condiţiile în care terenul proprietatea reclamantei este delimitat de două artere de circulaţie, care, în timp, şi-au mărit perimetrul în detrimentul proprietăţilor limitrofe, afectând şi suprafaţa susceptibilă de a fi restituită în natură reclamantei.
Astfel, corect tribunalul şi, ulterior curtea de apel, au reţinut în sarcina Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, sub imperiul legii vechi, obligaţia de a acorda despăgubiri în echivalent, constând în titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare reprezentând contravaloarea suprafeţei de 73 mp teren.
Trebuie precizat că, deşi dispoziţiile Legii 10/2001 au suferit modificări inclusiv sub acest aspect, nu împietează asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor pronunţate, deoarece, conform prevederilor art. 16 alin. (3)-(9) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, după centralizarea tuturor documentaţiilor depuse de titularii deciziilor/dispoziţiilor, Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor urmează să procedeze la analiza dosarelor, verificând legalitatea respingerii cererii de restituire în natură şi, în baza raportului de evaluare întocmit, va emite titlul de despăgubire până la concurenţa sumei reprezentând cuantumul despăgubirilor propuse.
Deci titlurile de valoare nominală nevalorificate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, se transformă în titluri de despăgubire în condiţiile şi cu procedura amintită, fără a se aduce atingere dreptului reclamantei la măsuri reparatorii prin echivalent, respectiv la despăgubiri.
Constatând că soluţia pronunţată este legală, iar criticile exprimate sunt neîntemeiate, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de S.A. împotriva deciziei nr. 279 din 16 noiembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 3 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 358/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3543/2007. Civil → |
|---|
