ICCJ. Decizia nr. 3543/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3543
Dosar nr. 2328/57/200.
Şedinţa publică din 3 mai 2007
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea civilă înregistrată la data de 5 ianuarie 2006 pe rolul Tribunalului Alba, reclamanţii G.M.E., G.P.I. şi G.I.A. în contradictoriu cu pârâţii C.N.C.A.F. M. S.A. Deva, filiala R. SA Roşia Montană şi primarul comunei Roşia Montană, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună: anularea dispoziţiei nr. 155 din 21 noiembrie 2005 emisă de C.N.C.A.F. M. Deva, filiala R. SA Roşia Montană, restituirea în natură a imobilului şteancă cu şteampuri cu 12 săgeţi cu motor şi a terenului în suprafaţă de 145 stânjeni înscris în C.F. 1753 Roşia Montană şi acordarea de despăgubiri pentru 50/100 părţi din cuxa nr. II a Asociaţiei Miniere „Sf. Treime Razna", respectiv pentru cuxa nr. III a Asociaţiei Miniere „Trei Crai" din comuna Roşia Montană.
În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat, că sunt moştenitorii legali ai antecesorilor imobilelor revendicate G.P.(P.) şi A. şi ai lui G.P. al lui P.
Prin sentinţa civilă nr. 183 din 8 martie 2006 pronunţată de Tribunalul Alba, secţia civilă, a fost respinsă acţiunea civilă formulată de reclamanţi ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond, a reţinut în esenţă, că reclamanţii nu au făcut dovada preluării abuzive a instalaţiilor de exploatare minieră aflate în proprietatea antecesorilor şi nici dacă acestea nu au fost casate, înlocuite sau distruse.
În ceea ce priveşte titlurile de cuxe, potrivit Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 264 din Legea minelor din 18 martie 1929, cuxele, nu confereau titularului un drept de proprietate asupra exploatării, ci doar dreptul de a participa la averea asociaţiei, cuxa fiind definită un titlu cu valoare nedefinită cu caracter mobiliar.
Cuxa, reprezintă participaţiunea titularului la beneficiile asociaţiei constituite pe cuxe (participaţiuni).
Potrivit Legii minelor din 1929, asociaţiile constituite pe cuxe, concesionau dreptul de a efectua mici exploatări miniere aurifere, nefiind proprietară asupra minelor, ci doar având un drept de concesiune pentru 50 de ani.
În condiţiile în care asociaţiile constituite anterior anului 1929 dar menţinute prin Legea minelor şi-au încetat activitatea, titlurile de cuxă şi-au pierdut valoarea, fără a fi preluate de Statul Român, nefiind reglementate prin Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei hotărâri reclamanţii au declarat apel criticând-o întrucât au făcut dovada naţionalizării bunurilor asupra cărora poartă prezentul proces, astfel încât în mod greşit, instanţa de fond, a considerat că nu există suficiente probe care să ateste acest fapt.
În apel, reclamanţii legal citaţi, nu au solicitat încuviinţarea şi administrarea de probe noi.
Curtea de Apel Alba Iulia, secţia civilă, prin Decizia nr. 354/A din 17 noiembrie 2006, a respins ca nefondat apelul reclamanţilor.
Pentru a decide astfel, curtea a reţinut, că din interpretarea dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, reiese că bunurile mobile devenite imobile prin destinaţie, cum sunt şi instalaţiile de prelucrare a minereurilor (şteampuri) şi care sunt încorporate în terenuri nu le sunt aplicabile prevederile art. 2 lit. a), referitoare la imobilele preluate abuziv prin Legea nr. 119/1948.
Legiuitorul a înţeles să acorde măsuri reparatorii în ipoteza doar dacă aceste bunuri mai există în materialitatea lor, nu şi pentru cazul în care acestea au fost înlocuite, casate ori distruse.
Din C.F. nr. 1753 Roşia Montană, rezultă că terenul în litigiu nu a trecut în proprietatea statului, antecesorii apelanţilor fiind proprietari tabulari.
A mai reţinut instanţa de apel, că în condiţiile în care Primăria Roşia Montană s-a pronunţat asupra notificării prin dispoziţia nr. 179/2003, nu se mai impune trimiterea notificării aceleiaşi instanţe.
Referitor la titlurile de cuxă pentru care reclamanţii au solicitat despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001, curtea, a apreciat că pentru aceste titluri Legea nr. 10/2001 nu prevede măsuri reparatorii.
Împotriva deciziei dată în apel, prin care s-a păstrat sentinţa primei instanţe, au declarat recurs reclamanţii G.M.E., G.P.I. şi G.I.A., invocând cazul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând în esenţă următoarele:
- intimata Primăria Roşia Montană, nu s-a pronunţat cu privire la terenul identificat în C.F. nr. 1753, Roşia Montană, nr.top 960 în suprafaţă de 522 mp, teren care împreună cu şteampurile de 12 săgeţi au fost preluate în mod abuziv la data naţionalizării;
- drepturile şi obligaţiile titularului de cuxă sunt stabilite de Capitolul IV din „Regulamentul special pentru micile exploatări miniere din Munţii Apuseni şi din Regiunea Baia Mare" promulgat prin Înaltul Decret Regal nr. 3207 din 14 noiembrie 1927 şi nu de Legea minelor din 28 martie 1929, aşa cum a reţinut în mod greşit atât instanţa de fond, cât şi cea de apel;
- deţinătorii certificatelor de cuxă pot fi asimilaţi cu deţinătorii acţiunilor nominative sau la purtător, având calitatea de asociat/acţionar la o asociaţie minieră.
Pentru aceste considerente, recurenţii au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate iar pe fond, admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.
Recursul este nefondat.
Conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, modificat prin Titlul I, art. I, pct. 10 din Legea nr. 247/2005, „prin imobile în sensul prezentei legi, se înţeleg terenurile, cu sau fără construcţii cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcţii".
Obţinerea de măsuri reparatorii pentru aceste bunuri este condiţionată conform art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, de existenţa lor fizică, în afară de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse.
În speţă, şteampurile miniere nu mai există fizic, fapt ce rezultă şi din notificarea formulată de către recurenţi adresată Prefecturii judeţului Alba (fila 7 dosar fond), astfel încât corect instanţa de fond cât şi cea de apel a constatat că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
În ceea ce priveşte cuxele miniere, din cuprinsul Legii pentru exploatarea minelor din 28 martie 1929 şi a Regulamentului pentru aplicarea art. 264 rezultă următoarele:
- asociaţiunile de exploatare minieră, la care participarea la averea asociaţiunii era constituită prin părţi (cuxe) existente la data promulgării Legii minelor, puteau să funcţioneze în condiţiile în care au fost constituite;
- cuxa conferă titularului său dreptul de a participa la averea indivizibilă a asociaţiei, şi nu avea o valoare definită (prestabilită) cu caracter mobiliar;
- asociatul avea dreptul să participe la veniturile asociaţiei proporţional cu numărul acţiunilor pe care le poseda şi în aceeaşi proporţie era obligat să contribuie la cheltuielile asociaţiei;
- asociatul răspundea pentru datoriile asociaţiei numai cu cuxa sa.
Art. 1 din Legea minelor din anul 1929 prevedea că „resursele minerale situate pe teritoriul ţării şi în subsolul ţării şi al platoului continental (...) fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român".
Conform art. 4 din Legea pentru exploatarea minelor din anul 1929 „dreptul de a valorifica substanţele minerale care aparţin Statului, se exercită de el, fie direct, fie transmiţându-l particularilor după normele şi condiţiunile prezentei legi".
Aşadar, exploatarea minelor se putea face şi de către particulari pe baza concesiunii acordate de stat proprietarilor de cuxe.
Concesionarul în temeiul contractului de concesiune putea exploata şi valorifica substanţele minerale, având doar posesia şi folosinţa bunului, dreptul de proprietate aparţinând concedentului (statului).
În raport cu prevederile art. 3 din Legea nr. 10/2001, republicată, care stabilesc că sunt îndreptăţite la măsuri reparatorii, persoanele fizice sau persoanele juridice proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, se desprinde concluzia că dreptul de exploatare, temporară, a unui bun (concesiunea) nu formează obiect de reglementare al Legii nr. 10/2001.
Faptul că titlurile de cuxe au avut un caracter exclusiv mobiliar, neputând deveni imobile prin încorporaţiune, nu pot fi asimilate dreptului acţionarilor/asociaţilor ca persoane juridice proprietari ai imobilelor şi activelor la data preluării în mod abuziv a acestora, nefiind incidente prevederile Legii nr. 10/2001.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de G.M.E., G.P.I. şi G.I.A. împotriva deciziei nr. 354/A din 17 noiembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de G.M.E., G.P.I. şi G.I.A. împotriva deciziei nr. 354/A din 17 noiembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 3 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 354/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3473/2007. Civil → |
|---|
