ICCJ. Decizia nr. 3634/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3634
Dosar nr. 6858/1/200.
Şedinţa publică din 4 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Reclamantele C.E., C.C.G. şi Ş.M. au chemat în judecată pe pârâtele Primăria comunei Bălăbăneşti, judeţul Galaţi şi pe SC P. SA Galaţi solicitând restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 1500 mp situat în Vatra satului Bălăbăneşti şi măsuri reparatorii pentru moara ce a fost amplasată pe acest teren şi demolată.
Prin sentinţa civilă nr. 801 din 18 iunie 2005 pronunţată de Tribunalul Galaţi s-a respins ca nefondată acţiunea.
Instanţa de fond a reţinut că reclamantele nu au făcut dovezi că autorul lor nu a achitat impozitele datorate statului din motive independente de voinţa lui.
În atare situaţie, instanţa a considerat că, în mod corect, s-a reţinut prin dispoziţia nr. 64 din 7 decembrie 2001, emisă de Primăria comunei Bălăbăneşti că imobilul revendicat nu se încadrează în dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 10/2001.
Împotriva sentinţei au declarat apel reclamantele.
La instanţa de fond pârâta SC P. SA a invocat excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive şi prescripţiei dreptului la acţiune.
Ambele excepţii au fost respinse prin încheierea din 15 martie 2005, pronunţată de Tribunalul Galaţi.
Pârâta SC P. SA a declarat apel împotriva acestei încheieri.
Apelurile reclamantelor şi al pârâtei SC P. SA Galaţi au fost respinse prin Decizia nr. 841 A din 22 noiembrie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă.
Instanţa de apel a reţinut că reclamantele nu au făcut dovada că autorul lor nu a achitat impozitele din motive independente de voinţa sa, pentru a fi aplicabile prevederile art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 10/2001.
Cât priveşte apelul declarat de pârâta SC P. SA Galaţi, instanţa a reţinut că apelul este lipsit de interes atâta timp cât acţiunea reclamantelor a fost respinsă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantele C.E., C.C.G. şi Ş.M.
Recurentele arată că autorul lor a fost în imposibilitate de a plăti impozitele, deoarece acestea erau prea mari, imposibil de achitat, ceea ce echivalează cu o preluare abuzivă de către stat a imobilului.
Motivul de recurs invocat permite încadrarea în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Intimata-pârâtă SC P. SA a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea recursului.
Recursul este fondat.
Din analiza materialului probator administrat în cauză rezultă că prin dispoziţia nr. 64 din 7 decembrie 2001 emisă de Primăria comunei Bălăbăneşti s-a respins cererea reclamantelor de restituire a imobilului revendicat cu motivarea că nu se încadrează în dispoziţiile art. 2 lit. d) din Legea nr. 10/2001.
Imobilul revendicat de reclamante este un teren în suprafaţă de 1500 mp situat în vatra satului Bălăbăneşti, solicitat a fi restituit în natură şi măsuri prin echivalent pentru moara aflată pe acest teren şi demolată.
Imobilul a intrat în proprietatea statului pentru neplata impozitelor aşa cum rezultă din procesul-verbal încheiat la 26 aprilie 1960 de executorul judecătoresc de la fostul Tribunal al Raionului Bereşti.
Debitul declarat de autorul reclamantelor, C.M. era în sumă de 43.295 lei, iar acesta s-a aflat în imposibilitate de a-l plăti.
Împrejurarea că impozitele erau foarte mari, depăşind chiar valoarea bunurilor impozabile precum şi posibilităţile debitorului, reprezintă o modalitate de preluare abuzivă de către stat a bunurilor respective, ceea ce face aplicabile dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 10/2001.
Stabilirea unor impozite foarte mari, care depăşeau posibilităţile de plată ale debitorului reprezintă o măsură abuzivă impusă de Stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate.
Situaţiile enumerate în HG nr. 498/2003 privind normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, sunt exemplificative şi nu pot duce la concluzia că nu pot exista şi alte situaţii de preluare abuzivă de către Stat a unor imobile pentru neplata impozitelor.
Cum instanţa de fond şi cea de apel nu au analizat cauza decât sub aspectul neaplicării dispoziţiilor art. 2 lit. d) din Legea nr. 10/2001, fără a se pronunţa cu privire la solicitarea reclamantelor de restituire în natură a terenului şi prin echivalent a morii, se impune în baza art. 312, art. 314 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea atât a deciziei recurate cât şi a sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la acelaşi tribunal.
Cu ocazia rejudecării, instanţa de fond urmează să se pronunţe, pe baza probatoriului administrat dacă acţiunea reclamantelor este sau nu întemeiată şi să dispună în consecinţă, respectiv dacă este posibilă restituirea în natură a terenului şi stabilirea măsurilor prin echivalent pentru construcţia-moară.
Recurentele au invocat şi prevederile art. 304 pct. 7 şi 8 C. proc. civ., însă nu au formulat critici care să permită încadrarea în aceste texte de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanţii C.E., C.C.G. şi S.M. împotriva deciziei nr. 841 A din 22 noiembrie 2005 a Curţii de Apel Galaţi, secţia civilă.
Casează Decizia şi sentinţa nr. 801 din 18 aprilie 2005 a Tribunalului Galaţi şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 4 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 377/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 362/2007. Civil → |
|---|
