ICCJ. Decizia nr. 4103/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4103
Dosar nr. 6450/59/200.
Şedinţa publică din 18 mai 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1386/PI din 23 iunie 2006 a Tribunalului Timiş, a fost respinsă contestaţia formulată de P.J. şi P.G.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, reclamanţii au solicitat anularea Dispoziţiei nr. 263/2005 a primarului comunei Banloc, constatarea preluării imobilului de către stat, fără titlu, a calităţii de succesori ai foştilor proprietari ai imobilului, restituirea în natură a acestui imobil şi rectificarea în C.F., în sensul radierii dreptului de proprietate al statului şi întabularea acestora ca proprietari.
Prin Dispoziţia a cărei anulare se solicită, s-a respins notificarea reclamanţilor deoarece nu a fost introdusă în termenul prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001.
S-a arătat că depăşindu-se termenul de depunere a notificării, termen care este de decădere, contestaţia este nefondată.
Prin Decizia nr. 540/A din 4 decembrie 2006 Curtea de Apel Timişoara, a respins ca neîntemeiat apelul declarat de reclamanţi împotriva hotărârii instanţei de fond.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut că termenul de depunere a notificării este un termen de decădere şi nu unul de recomandare cum au arătat apelanţii, astfel că nerespectarea lui nu atrage pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de apel, reclamanţii au declarat în termen recurs, considerând că notificarea este depusă în termen şi că aceasta trebuia comunicată Comisiei de fond funciar, fiind întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 247/2005 şi că, autorităţile locale au formulat răspunsul doar pe Legea nr. 10/2001.
Recursul va fi respins ca nefondat pentru următoarele considerente:
Prin notificarea formulată la 19 septembrie 2005, de reclamanţi şi adresată Primăriei şi Consiliului Local al comunei Banloc s-a solicitat restituirea în natură a suprafeţei de 2878 mp, ce a aparţinut antecesorilor acestora P.P. şi P.A., situată în comuna Livezile-Tolvadia şi întabulată în C.F. cu nr. 1816- Tolvadia.
În notificare se arată că această suprafaţă de teren a fost preluată în mod abuziv de către stat, în anul 1959, împreună cu imobilul casă cu nr. 244 în baza Legii nr. 187/1945.
S-a mai arătat că temeiul notificării îl constituie Legile nr. 18/1991, 1/2000 şi 10/2001, modificate prin Legea nr. 247/2005.
Din extrasul de C.F. 1816, eliberat de Oficiul de cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş (fila 22, dosar fond) rezultă într-adevăr că imobilul format din casa cu nr. 244, şi terenul însumând un total de 2878 mp a fost expropriat de Statul Român, fiind dat în folosinţă veşnică C.A.P. Livezile.
Prin notificarea formulată, reclamanţii invocă preluarea abuzivă a imobilului, care face ca acesta să intre sub incidenţa Legii nr. 10/2001.
Susţinând că preluarea imobilului s-a făcut de către stat fără titlu valabil, în mod corect s-a apreciat că în cauză este aplicabilă Legea nr. 10/2001.
Potrivit art. 22 alin. (1), din Legea nr. 20/2001, persoana îndreptăţită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoana juridică deţinătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului. În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare imobil.
Iar potrivit alin. (5) din acelaşi articol, nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Rezultă deci că notificarea a fost depusă peste termenul prevăzut de legea specială, astfel că Dispoziţia cu nr. 263 din 8 noiembrie 2005, emisă de Primăria comunei Banloc este legală, astfel că în mod corect instanţa de apel a respins apelul declarat de reclamanţi.
În raport de dispoziţiile art. 312 C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanţii P.J. şi P.G. împotriva deciziei nr. 540/A din 4 decembrie 2006 a Curţii de Apel Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4016/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3710/2007. Civil → |
|---|
