ICCJ. Decizia nr. 6455/2007. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 1231 din 24 mai 2006, Tribunalul Iași, secția civilă, a respins ca tardiv introdusă contestația formulată de reclamanții F.M., C.I., P.I., V.V., T.G., I.P. și Ș.E. în contradictoriu cu pârâta Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad", împotriva deciziei nr. 37 din 27 septembrie 2001 emisă de pârâtă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență următoarele: prin decizia contestată s-a dispus respingerea cererii de restituire în natură a terenului situat în strada P., dispunându-se ca, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001, notificanții să opteze pentru una din modalitățile de restituire prin echivalent; potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (31) din Legea nr. 10/2001, decizia motivată de respingerea cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității investite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare; reclamanții au solicitat anularea deciziei emise de pârâtă cu depășirea vădită a termenului de 30 de zile prevăzut de textul de lege menționat; deși reclamanții au invocat faptul că modificările aduse Legii nr. 10/2001 de Legea nr. 247/2005 le conferă dreptul de a formula contestație în termen de 12 luni, tribunalul a apreciat că nu s-au adus modificări, prin acest ultim act normativ, termenului de 30 de zile prevăzut de art. 24 din Legea nr. 10/2001.
împotriva sentinței tribunalului au formulat apel reclamanții, arătând că, în mod greșit s-a respins contestația ca tardiv formulată, susținând că soluția pronunțată este netemeinică și nelegală deoarece Legea nr. 247/2005 stipulează că, pentru persoanele pentru care nu s-a ajuns la valorificarea dispozițiilor sau deciziilor emise potrivit Legii nr. 10/2001, înainte de apariția acestei legi, există un nou termen de 12 luni de atacare în justiție a acestor decizii sau dispoziții.
Prin decizia civilă nr. 167 din 29 noiembrie 2006, Curtea de Apel Iași, secția civilă, investită cu soluționarea apelului, a respins apelul formulat de reclamanți, apreciind că sentința tribunalului a fost dată cu aplicarea corectă a legii, criticile formulate de reclamanți fiind nefondate.
împotriva acestei ultime hotărâri judecătorești au declarat recurs, în termen legal, reclamanții, care a fost înregistrat pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție primind termen de judecată, prin repartizare aleatorie, la 18 mai 2007.
în motivarea recursului, reclamanții reiterează critica formulată și în fața instanței de apel respectiv greșita aplicare a prevederilor Legii nr. 247/2005 atât de către instanța de fond cât și de instanța de apel, ceea ce a condus la pronunțarea unor hotărâri netemeinice și nelegale.
în drept și-au întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și ale Legii nr. 247/2005.
Recursul urmează a se admite pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit dispozițiilor art. II alin. (1) titlul I din Legea nr. 247/2005, "deciziile sau dispozițiile ori, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale, având ca obiect acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele prevăzute la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările aduse de prezentul titlu, emise până la data intrării în vigoare a acestei legi și nevalorificate, pot fi atacate la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție teritorială se află sediul unității deținătoare, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi".
Analizând critica formulată de recurenții reclamanți prin prisma textului de lege menționat, se constată că:
- imobilul ce face obiectul litigiului intră sub incidența art. 16 pct. 1 din Legea nr. 10/2001, fiind ocupat de o instituție de învățământ superior, așa cum rezultă și din dispoziția nr. 37 din 27 septembrie 2001 emisă de pârâtă (fila 19 dosar fond);
- dispoziția atacată a fost emisă înainte de apariția Legii nr. 247/2005 și nu a fost valorificată până la apariția legii;
- Legea nr. 247/2005 a intrat în vigoare la 22 iulie 2005 iar reclamanții au introdus acțiunea la 10 noiembrie 2005, înăuntrul termenului de 12 luni prevăzut de art. II alin. (1) titlul I din această lege.
Față de cele arătate se constată că soluția dată de tribunal, menținută în apel, prin care s-a respins acțiunea reclamanților ca tardiv formulată este greșită.
Așa fiind, în raport cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., a fost admis prezentul recurs, cu consecința casării deciziei atacate, admiterii apelului împotriva sentinței civile nr. 1231 din 24 mai 2006 a Tribunalului Iași declarat de aceiași reclamanți care a fost desființată și trimiterea cauzei spre rejudecare aceluiași tribunal.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6454/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6458/2007. Civil → |
|---|
