ICCJ. Decizia nr. 7736/2007. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7736
Dosar nr. 42/117/200.
Şedinţa publică din 15 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 23 aprilie 2003 reclamantul P.D.A. a chemat în judecată Statul Român, prin Consiliul local Cluj-Napoca şi Primăria municipiului Cluj-Napoca solicitând a se constata nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate pentru imobilul situat în str. E. nr. 108, fost 92 a, înscris în C.F. nr. 9659 Cluj nr. top. 10213, deoarece au fost încheiate de un neproprietar, cu nerespectarea legilor în vigoare şi să se dispună ca Primăria municipiului Cluj-Napoca să fie obligată să pună la dispoziţia chiriaşilor apartamente, urmând ca după eliberarea imobilului reclamantul să poată intra în posesia acestuia.
Prin precizarea ulterioară a acţiunii reclamantul a chemat în judecată cumpărătorii apartamentelor şi a arătat că înţelege să atace şi dispoziţia nr. 3158/2001 emisă de primarul municipiului Cluj-Napoca prin care i s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului.
Prin încheierea din 22 aprilie 2003 s-a dispus disjungerea petitelor privind constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare-cumpărare prin declinarea judecăţii acestui capăt de cerere la Judecătoria Cluj-Napoca, precum şi suspendarea prezentei cauze până la soluţionarea irevocabilă a petitului menţionat.
Cauza a fost repusă pe rol la data de 20 iunie 2006, motivat de soluţionarea litigiului pentru care s-a dispus suspendarea, iar prin precizarea din data de 19 octombrie 2006 reclamantul a arătat că înţelege să stabilească limitele cadrului procesual la plângerea împotriva dispoziţiei nr. 3158/2001 emisă de primarul municipiului Cluj-Napoca în baza Legii nr. 10/2001 prin care i s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului.
Prin sentinţa civilă nr. 206 din 14 martie 2007 pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia civilă, s-a admis acţiunea formulată de reclamant şi s-a anulat dispoziţia atacată. S-a dispus restituirea în natură către reclamant a imobilului situat în Cluj-Napoca, înscris în C.F. nr. 9659 Cluj, nr.topo 10213.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că imobilul în litigiu a fost proprietatea tatălui reclamantului şi a trecut în proprietatea statului prin confiscare în baza sentinţei penale nr. 149/1959 a Tribunalului Militar Bucureşti. Prin Decizia penală nr. 95/1993 a Curţii Supreme de Justiţie s-a admis recursul în anulare declarat împotriva sus-menţionatei sentinţe, dispunându-se achitarea şi înlăturarea măsurii confiscării averii tatălui reclamantului.
Printr-o altă hotărâre, respectiv sentinţa civilă nr. 10295/1997 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca s-a admis acţiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu Statul Român, prin Consiliul local Cluj-Napoca şi a fost obligat pârâtul să recunoască reclamantul ca moştenitor al proprietarului tabular decedat, dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu.
Instanţa de fond a mai reţinut că prin Decizia civilă nr. 369/A/2004 pronunţată de Curtea de Apel Cluj s-a constatat nulitatea absolută a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate pentru cele patru apartamente din imobilul ce a făcut obiectul notificării, întrucât titlul statului nu a fost valabil, astfel că în cauză sunt incidente prevederile art. 26 şi art. 9 din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Primarul municipiului Cluj-Napoca care a solicitat modificarea sentinţei în sensul respingerii acţiunii reclamantului ca tardiv introdusă.
În motivarea apelului s-a susţinut că în mod greşit s-a admis plângerea formulată de reclamant împotriva dispoziţiei nr. 3158/2001 având în vedere că aceasta i-a fost comunicată reclamantului pentru prima dată, chiar dacă nu există confirmare de primire, la data de 29 noiembrie 2001, la data de 23 ianuarie 2002 procedându-se la recomunicarea dispoziţiei.
Prin Decizia civilă nr. 200/A din 7 iunie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, recursul a fost respins ca nefondat.
În motivarea acestei decizii s-a reţinut că dispoziţia nr. 3158 din 28 noiembrie 2001 i-a fost comunicată efectiv reclamantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, aşa cum rezultă din xerocopia plicului aflat la fila 95 dosar fond, la data de 23 ianuarie 2002, data poştei, aceasta fiind singura dovadă certă a comunicării dispoziţiei şi a luării la cunoştinţă de către reclamant a conţinutului dispoziţiei.
Instanţa de apel a reţinut că nu poate fi primită susţinerea pârâtului apelant conform căreia, în realitate, dispoziţia ar fi fost comunicată reclamantului la 29 noiembrie 2001, câtă vreme din adresa nr. 3658 din 28 noiembrie 2001 a Consiliului local Cluj-Napoca, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, rezultă împrejurarea că la 28 noiembrie 2001 a fost doar expediată către reclamant această dispoziţie, iar simpla expediere nu echivalează cu primirea respectivului act de către destinatar, printr-o confirmare de primire.
Primarul municipiului Cluj-Napoca a declarat recurs împotriva deciziei pronunţate în apel, invocând motivul de nelegalitate prevăzut prin art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivelor de recurs se invocă tardivitatea acţiunii reclamantului faţă de împrejurarea că acesta a înţeles să atace dispoziţia nr. 3158/2001 la data de 4 februarie 2002 deşi aceasta i-a fost expediată la data de 29 noiembrie 2001, fapt dovedit prin adresa nr. 3658/2001 şi borderoul pentru corespondenţă depuse la dosar la data de 3 noiembrie 2006.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat a se constata nulitatea cererii de recurs întrucât nu cuprinde motivele de nelegalitate şi dezvoltarea lor, iar pe de altă parte susţine că a dovedit că data certă a comunicării dispoziţiei este 23 ianuarie 2002, astfel că plângerea formulată la 4 februarie 2002 este pronunţată în termenul legal.
Nu poate fi reţinută critica intimatului vizând nulitatea cererii de recurs, prin aceasta indicându-se temeiul de drept respectiv dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., iar în dezvoltarea motivelor de recurs invocându-se greşita aplicare a prevederilor legale referitoare la termenul de introducere a plângerii împotriva dispoziţiei emise în procedura administrativă a Legii nr. 10/2001.
Verificând legalitatea deciziei recurate prin prisma criticilor formulate şi având în vedere dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este nefondat, în sensul considerentelor ce succed.
În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (7) (actualmente art. 26) din Legea nr. 10/2001 Decizia sau dispoziţia poate fi atacată în instanţă în termen de 30 de zile de la data comunicării.
În cauză dispoziţia atacată i-a fost comunicată reclamantului la data de 23 ianuarie 2002, împrejurare reţinută în mod corect de instanţele care s-au pronunţat anterior în cauză, faţă de probele administrate, respectiv data poştei aflată pe plicul expediat, f. 95 dosar fond şi adresa nr. 2194/452 din 17 ianuarie 2002 prin care Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, Direcţia fondului imobiliar retrimite reclamantului dispoziţia nr. 3158/2001.
Aceasta este singura dată certă a primirii dispoziţiei de către reclamant, din punct de vedere juridic având relevanţă momentul luării la cunoştinţă de către destinatar de actul în cauză şi nu simpla expediere a respectivului act.
În acest context nu pot fi primite susţinerile recurentului pârât potrivit cărora dispoziţia i-ar fi fost de fapt comunicată din data de 29 noiembrie 2001, adresa nr. 3658 din 28 noiembrie 2001 şi borderoul pentru corespondenţă nr. 2437 din 29 noiembrie 2001, f. 90-91, dosar fond, făcând numai dovada unei expedieri a dispoziţiei, nu şi a primirii ei de către destinatar.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge ca nefondat recursul declarat în cauză, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul primarul municipiului Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 200/A/2007 pronunţată la 7 iunie 2007 de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 7682/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7680/2007. Civil. Reparare prejudicii erori... → |
---|