ICCJ. Decizia nr. 7765/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7765
Dosar nr. 1528/1/200.
Şedinţa publică din 15 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 796 din 13 aprilie 2006 pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul nr. 5221/2005 s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamantele D.G. şi I.I. în contradictoriu cu pârâtul primarul oraşului Luduş.
A fost anulată dispoziţia primarul oraşului Luduş nr. 1579 din 14 octombrie 2005 şi s-au respins celelalte pretenţii ale reclamantelor.
În considerentele hotărârii s-au reţinut următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. 5221 din 5 decembrie 2005 reclamantele D.G. şi I.I. au chemat în judecată pe pârâtul Primarul oraşului Luduş pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat să emită o dispoziţie motivată privind acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilele situate din punct de vedere administrativ în intravilanul oraşului Luduş, înregistrate în C.F. 776 Gheja sub A+2, nr.top. 487/32 loc de casă în suprafaţă de 1479 mp şi respectiv A+3 nr.top. 487/31/2 loc de casă în suprafaţă de 58 mp şi, de asemenea, să se constate nulitatea absolută a dispoziţiei primarului nr. 1579 din 14 octombrie 2005, cu cheltuieli de judecată.
În motivare reclamantele au arătat că:
- sunt moştenitoarele proprietarului tabular B.V. care în decursul timpului s-a desocotit cu ceilalţi proprietari tabulari devenind singurul proprietar al imobilului;
- în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001, în termenul legal, au formulat notificări pentru retrocedarea terenului de 1337 mp, în natură, care la data formulării notificărilor era în proprietatea Statului Român şi la despăgubirea reclamantelor pentru diferenţa de 200 mp din aceste imobile, care erau atribuite unor terţi pentru construcţia de locuinţe;
- urmare notificărilor înregistrate la executorul judecătoresc sub nr. 179/2001 şi 180/2001, li s-a comunicat dispoziţia primarului nr. 724 din 22 august 2002, prin care corespunzător notificării înregistrate sub nr. 180/2001 li se aproba restituirea prin echivalent bănesc la valoarea unei suprafeţe de 1153 mp;
- la data de 6 aprilie 2004 prin dispoziţia primarului nr. 1073 s-a completat dispoziţia nr. 724 din 22 august 2002 în sensul că li se acordau despăgubiri băneşti la valoarea de 230.600.000 lei (200.000 lei/mp);
- deoarece reclamantele au solicitat să fie despăgubite pentru o suprafaţă mai mare, iar la una din notificări nu li s-a răspuns, au întreprins diverse demersuri pe lângă primarul oraşului şi la prefectul judeţului Mureş, că la data de 1 noiembrie 2005 reclamantei D.G. i s-a comunicat prin poştă dispoziţia primarului nr. 1579 din 14 octombrie 2005 prin care se modifica pentru a doua oară dispoziţia nr. 724 din 22 august 2002 în sensul că nu se mai aproba despăgubirea cu o sumă, ci se propunea acordarea de titluri de despăgubire;
- această ultimă dispoziţie este nelegală şi lovită de nulitate absolută, deoarece modifică unilateral şi peste termenul legal de 30 de zile de la emiterea dispoziţiei emise în anul 2002 şi necontestată decât de reclamante, că în altă ordine de idei reclamantele contestă că oraşul Luduş nu deţine în proprietate alte terenuri de aceeaşi valoare sau de valori apropiate cu care să fie despăgubite;
- solicită să fie despăgubite în natură pentru suprafaţa de 1537 mp, respectiv pentru diferenţa de 384 mp deoarece şi această suprafaţă li se cuvine lor.
În drept reclamantele şi-au întemeiat acţiunea pe prevederile art. 2 alin. (7) din Legea nr. 10/2001.
Tribunalul Mureş a pronunţat sentinţa civilă nr. 796 din 13 aprilie 2006, prin care a admis în parte acţiunea civilă mai sus descrisă, a anulat dispoziţia nr. 1579 din 14 octombrie 2005 emisă de primarul oraşului Luduş şi a respins celelalte pretenţii ale reclamantelor, pentru următoarele considerente:
Prin dispoziţia nr. 1073 din 6 aprilie 2004 s-a completat art. 2 alin. (1) din dispoziţia nr. 724 din 22 august 2002 a Primarului oraşului Luduş în sensul că s-a propus reclamantelor oferta de restituire prin echivalent sub forma despăgubirilor băneşti la valoarea de 230.600.000 lei (200.000 lei/mp). Această dispoziţie nu a fost atacată în justiţie în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001. După comunicarea ei către reclamante, care nu au contestat-o în justiţie, această dispoziţie a intrat în circuitul civil, astfel că nu mai poate fi revocată de entitatea care a emis-o nici în totalitate, nici în parte.
În privinţa petitului de obligare a pârâtului să emită o dispoziţie privind acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilele situate din punct de vedere administrativ în intravilanul oraşului Luduş şi intabulate în C.F. 776 Gheja nr.top. 487/32 loc de casă şi A+3 nr.top. 487/31/2 loc de casă cu suprafaţă de 1479 mp şi respectiv 58 mp a constatat această cerere inadmisibilă, întrucât după emiterea dispoziţiei nr. 1073 din 6 aprilie 2004 reclamantele, ulterior refuzului ofertei în condiţiile art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, nu au atacat în justiţie această dispoziţie conform art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001. Astfel, reclamantele nu mai pot pretinde măsuri reparatorii pentru o suprafaţă mai mare de teren decât cea menţionată în dispoziţia nr. 724 din 22 august 2002, respectiv 1153 mp, pentru care s-au oferit despăgubiri de 200.000 lei/mp, în total 230.600.000 lei, în condiţiile în care ele nu au uzat de calea de atac în justiţie prevăzută de art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001.
Nici cererea reclamantelor de acordare a cheltuielilor de judecată nu a putut fi admisă, deoarece reclamantele nu au dovedit efectuarea vreunei cheltuieli de judecată în prezentul dosar.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a formulat apel reclamanta D.G., care a solicitat modificarea în parte a sentinţei atacate în sensul admiterii în întregime a acţiunii aşa cum a fost formulată, în sensul că, deşi în temeiul Legii nr. 10/2001 a fost soluţionată doar una din notificări, în mod eronat s-a respins capătul de cerere prin care a solicitat despăgubiri şi pentru terenul solicitat prin cea de-a doua notificare.
Apelul a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 206/A din 30 noiembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, care a avut în vedere considerentele în continuare redate:
Deşi aveau posibilitatea prevăzută de art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, reclamantele nu au atacat în termen de 30 de zile dispoziţia nr. 1073 din 5 aprilie 2004 emisă de primarul oraşului Luduş, dispoziţie ce completează dispoziţia nr. 724 din 22 august 2002 emisă în conformitate cu Legea nr. 10/2001.
Prin dispoziţia nr. 724 din 22 august 2002 emisă de primarul oraşului Luduş nu se aprobă restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 1337 mp, teren înscris în C.F. nr. 776 Gheja sub nr.top. 487/32; 487/31/2; datorită faptului că terenul nu este liber, fiind atribuit pentru construcţii de locuinţe şi în prezent sunt edificate două case de locuit, iar terenul aferent a fost trecut prin ordinul prefectului judeţului Mureş în proprietatea proprietarilor celor două construcţii cu destinaţie de locuinţe, în baza art. 36 din Legea nr. 18/1991, republicată.
Dispoziţia nr. 1073 din 6 aprilie 2004 emisă de Primarul oraşului Luduş completează art. 2 din Dispoziţia nr. 724 din 22 august 2002 în sensul propunerii solicitantelor D.G. şi I.I., ca ofertă de restituire prin echivalent, sub forma de despăgubiri băneşti la valoarea de 230.600.000 lei, adică 200.000 lei/mp, pentru 1153 mp teren, întrucât pentru această suprafaţă s-a făcut dovada proprietăţii prin actele depuse, respectiv prin extras de C.F. şi certificatul de moştenitor, în baza Legii nr. 247/2005.
Această ultimă dispoziţie nu a fost atacată de apelante în termenul legal prevăzut de Legea nr. 10/2001, republicată.
Faţă de cel de-al doilea petit al apelului, respectiv cu cea de-a doua cerere de acordare de măsuri reparatorii, prin echivalent, terenurile situate în intravilanul oraşului Luduş şi întabulate în C.F. nr. 776 Gheja sub A+2 nr.top. 487/32 loc de casă şi A+3 nr.top. 487/31/2 loc de casă cu suprafaţa de 1479 mp, şi respectiv 58 mp, este inadmisibilă, întrucât după emiterea dispoziţiei nr. 1073 din 6 aprilie 2004, ulterior refuzului ofertei, în condiţiile art. 24 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, nu au atacat dispoziţia în conformitate cu art. 24 alin. 7 din Legea nr. 10/2001.
Faţă de această împrejurare, apelantelor, în condiţiile art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, nu li se mai cuvin măsuri reparatorii pentru o suprafaţă mai mare de 1153 mp.
Reclamantele D.G. şi I.I. au declarat recurs susţinând că apelul pe care l-au declarat împotriva hotărârii primei instanţe a fost respins nejustificat şi cu încălcarea prevederilor legale aplicabile, ceea ce constituie caz de recurs împotriva deciziei date în apel, conform dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Dezvoltând în acest sens recursul, reclamantele au susţinut că au transmis Primăriei oraşului Luduş două notificări, care au fost înregistrate sub nr. 179/2001 şi nr. 180/2001, că dispoziţia nr. 724 din 28 august 2002 emisă de primarul oraşului Luduş a soluţionat doar notificarea nr. 180/2001, că dispoziţia nr. 1579 din 14 octombrie 2005 a modificat pe cea mai sus menţionată, că primarul oraşului Luduş nu a respectat prevederile art. 25 şi art. 27 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 în sensul că nu s-a pronunţat asupra notificării nr. 179/2001 în termen de 60 de zile de la data înregistrării acesteia şi nu a comunicat răspunsul prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, că au cerut justiţiei atât anularea dispoziţiei nr. 1579/2005, cât şi obligarea primarului oraşului Luduş la despăgubiri pentru diferenţa de teren ce a făcut obiectul notificării nr. 179/2001.
În raport cu asemenea susţineri, reclamantele au conchis că greşit instanţele au hotărât că este tardivă solicitarea lor de a fi despăgubite pentru diferenţa de teren în acelaşi cuantum ca şi pentru suprafaţa de 1153 mp, adică suma de 200.000 lei ROL/mp, tardivitatea operând numai în ipoteza în care ar fi cerut recalcularea cuantumului despăgubirilor.
Recursul nu este întemeiat.
Reclamantele au susţinut nereal că au formulat două notificări pentru imobile diferite având numerele de înregistrare 179 N şi 180 N, scop în care au depus câte un exemplar, care se află la filele 71-72 în dosarul de primă instanţă şi, respectiv, la fila 22 în dosarul cauzei din apel.
Din compararea acestora rezultă însă fără echivoc că sunt două exemplare identice ale uneia şi aceleiaşi notificări, fiind doar înregistrate separat, cu numerele consecutive 179/N/2001 şi 180/N/2001 la Biroul executorilor judecătoreşti asociaţi S.P.
Această unică notificare cu exemplarele identice înregistrate sub numere diferite are ca obiect cererea de restituire în natură a unui teren în suprafaţă de 1537 mp înscris în C.F. 776 Luduş, compus din terenul loc de casă de 1479 mp de la A + 2 nr.top. 487/32 şi terenul grădină de 58 mp de la A + 3 nr.top. 487/31/2.
Notificarea de mai sus a fost soluţionată de către primarul oraşului Luduş prin dispoziţia nr. 724 din 22 august 2002 modificată prin dispoziţia nr. 1579 din 14 octombrie 2005 în sensul că li s-au acordat notificatoarelor titluri de despăgubire pentru suprafaţa de 1153 mp cu motivarea că numai pentru această suprafaţă din totalul celei cerute solicitantele au făcut dovada dreptului de proprietate.
Practic, ceea ce urmăresc reclamantele pe calea prezentului proces este de a obţine măsuri reparatorii şi pentru diferenţa dintre suprafaţa cerută şi cea pentru care li s-au acordat deja măsuri reparatorii.
Cu alte cuvinte, reclamantele tind la a-şi atinge scopul arătat pe o altă cale decât cea legală [contestaţia reglementată prin art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 modificată şi republicată], folosindu-se de înregistrarea separată a două exemplare ale unei singure notificări şi de faptul că în dispoziţiile emise de primar se face referire doar la notificarea care poartă unul din cele două numere de înregistrare.
În atari condiţii recursul este evident nefondat şi va fi respins în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de D.G. şi I.I. împotriva deciziei nr. 206/A din 30 noiembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7764/2007. Civil. Limitarea exercitării... | ICCJ. Decizia nr. 7756/2007. Civil. Limitarea exercitării... → |
|---|
