ICCJ. Decizia nr. 8146/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 8146
Dosar nr. 8416/111/200.
Şedinţa publică din 29 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 363 din 27 martie 2007 a Tribunalului Bihor a fost respinsă acţiunea formulată de Direcţia Generală de Paşapoarte, prin care s-a solicitat restrângerea dreptului la liberă circulaţie pe o perioadă de cel mult 3 ani al pârâtei T.C., care a fost returnată din Italia la data de 26 octombrie 2006.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a avut în vedere că de la 1 ianuarie 2007, dată de la care România este membră a Uniunii Europene, potrivit art. 2 pct. 1, 2 şi 3 din Convenţia Europeană de Drepturilor Omului exerciţiul dreptului la liberă circulaţie nu poate face obiectul altor restrângeri, decât cele care privesc securitatea, siguranţa şi ordinea publică.
Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 290 din 12 iunie 2007 a Curţii de Apel Oradea.
S-a apreciat că expulzarea dispusă de autorităţile italiene nu este suficientă prin ea însăşi pentru că instanţa română să interzică la rândul său dreptul la liberă circulaţie a persoanei, în lipsa unor dovezi suplimentare care să justifice o astfel de limitare.
Împotriva acestei decizii, reclamanta a declarat recursul de faţă, solicitând schimbarea soluţiei şi admiterea cererii astfel cum a fost formulată.
Se susţine că în speţă sunt aplicabile prevederile art. 38 din Legea nr. 248/2005, astfel de limitări fiind posibile în raport de prevederile art. 25 din Constituţie şi art. 29 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, în sensul cărora dreptul la liberă circulaţie nu este absolut, ci este supus unor reglementări legale. Ori, aceste reguli sunt strict stabilite prin Legea nr. 248/2005.
Se arată în motivarea recursului că prevederile legii menţionate sunt în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale, cât şi cu dispoziţiile comunitare în materie. Ele reflectă preocuparea autorităţilor române de a adopta normele interne de principiile instituite la nivel comunitar, astfel încât legea este aplicabilă şi după data aderării, având un scop legitim, anume prevenirea săvârşirii unor fapte de natură să aducă atingere ordinii publice din acel stat.
Recursul nu este întemeiat, urmând a fi respins în raport de cele ce urmează:
Instanţa de apel a avut în vedere în mod judicios că în aplicarea dispoziţiilor art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005, care prevede în adevăr posibilitatea luării măsurii de limitare a dreptului la liberă circulaţie, instanţa trebuie să respecte şi dispoziţiile art. 2 pct. 2 din Protocolul nr. 4 adiţional la Convenţia Europeană de Drepturilor Omului, în sensul de a verifica dacă această măsură urmează unul din scopurile de interes general prevăzute la pct.3 al articolului menţionat.
S-a reţinut în mod corect că simpla returnare a pârâtei din Italia la data de 26 octombrie 2006 nu poate constitui un temei suficient pentru restrângerea pe viitor a dreptului celei în cauză la liberă circulaţie pe teritoriul statelor Uniunii Europene şi în afara sa, cum este cazul în speţă, câtă vreme nu s-a dovedit că o atare măsură ar corespunde unei situaţii extreme, necesară pentru limitarea dreptului, în acord de prevederile Directivei Parlamentului şi Consiliului Europei nr. 2004/38 din 29 aprilie 2004, ce are în vedere afectarea ordinii publice, a siguranţei publice sau a sănătăţii publice.
Cum aceste cerinţe nu sunt întrunite în cauză, rezultă că în mod corect a fost respinsă acţiunea, astfel că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative împotriva deciziei civile nr. 290 din 12 iunie 2007 a Curţii de Apel Oradea.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 noiembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 827/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 8037/2007. Civil → |
|---|
