ICCJ. Decizia nr. 3003/2008. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3003
Dosar nr. 2909/86/200.
Şedinţa publică din 15 mai 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 24 aprilie 2007 reclamanţii H.C., S.M.O. şi G.O., în contradictoriu cu pârâta comuna Solca, prin primar, au solicitat anularea măsurii prin care s-a respins cererea formulată în baza Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005 şi repunerea în termenul legal de formulare a notificării.
În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că au luat cunoştinţă despre imobilul proprietatea numitului G.B., constând din parcela nr. 98 pe care este situat imobilul casă nr. 266 în suprafaţă de 856 mp, teren parcelă nr.315/1 arătură în suprafaţă de 889 mp, şi parcela 315/11 grădină, dintr-un articol publicat într-un cotidian.
Au mai arătat că imobilul a fost preluat în anul 1950 de la numitul G.B., care a decedat, iar ca moştenitori au rămas reclamanţii în calitate de nepoţi de fiică şi fiu şi G.O. în calitate de fiu.
Pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii, arătând că cererea formulată şi înregistrată la nr. 1152 din 2 martie 2007 nu constituie o notificare în sensul Legii nr. 10/2001, situaţie comunicată reclamanţilor.
Tribunalul Suceava, secţia civilă, prin sentinţa nr. 854 din 12 iunie 2007, a admis excepţia tardivităţii depunerii notificării, şi în consecinţă:
A respins acţiunea civilă formulată de reclamanţii H.C., S.M.O. şi G.O. în contradictoriu cu pârâtul comuna Solca, prin primar, judeţul Suceava.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că reclamanţii s-au adresat pârâtei cu o cerere înregistrată la nr. 1152 la data de 18 martie 2007 şi au solicitat în temeiul Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost completată şi modificată prin Legea nr. 247/2005, restituirea în natură a imobilelor proprietatea numitului G.B.
Cererea de repunere în termen nu poate fi primită întrucât termenul limită de depunere a notificărilor la Legea nr. 10/2001 a fost până la data de 22 februarie 2002 iar reclamanţii care au domiciliu în Suceava şi respectiv în Piteşti, puteau lua la cunoştinţă dispoziţiile Legii nr. 10/2001.
Apelul declarat de reclamanţi a fost respins prin Decizia nr. 277 din 19 septembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia civilă, cu motivarea că faţă de data depunerii notificării şi de faptul că termenul pentru depunerea notificărilor, este unul de decădere, nesusceptibil, ca atare de suspendare ori de repunere în termen, a constatat că hotărârea primei instanţe este legală şi temeinică.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii H.C., S.M.O. şi G.O. care au reiterat solicitarea din cererea depusă la instanţa de fond şi de apel în sensul că nu au depăşit termenul de depunere a notificării, întrucât au luat cunoştinţă despre imobilul proprietatea lui G.B., dintr-un ziar, a cărui copie au depus-o la dosar, motiv pentru care au solicitat repunerea în termen, modificarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se pronunţa pe fondul cauzei.
Această critică face posibilă încadrarea ca motiv de recurs în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recursul nu este întemeiat.
Termenul de 6 luni prevăzut de art. 21 (în prezent art. 22) din Legea nr. 10/2001, a fost prelungit succesiv prin OUG nr. 109/2001 şi OUG nr. 145/2001, ultima zi pentru depunerea notificărilor fiind 14 februarie 2002.
Recurenţii au formulat notificarea la data de 31 august 2005 justificându-şi cererea pe dispoziţiile Legii nr. 247/2005, de modificare a Legii nr. 10/2001.
Nerespectarea termenului prevăzut pentru formularea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Dispoziţia art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, a fost declarată a fi în concordanţă cu prevederile constituţionale prin Decizia nr. 21 din 27 ianuarie 2004 a Curţii Constituţionale.
În contextul celor prezentate, recurenţii-reclamanţi sunt decăzuţi din dreptul de a mai solicita în justiţie restituirea în natură a imobilului în litigiu, despre care susţin că a fost preluat abuziv, astfel încât recursul declarat urmează a fi respins ca neîntemeiat conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de G.O., H.C., S.M.O. împotriva deciziei nr. 277 din 19 septembrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3207/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 2996/2008. Civil → |
|---|
