ICCJ. Decizia nr. 5010/2008. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTEDE CASAŢIEŞIJUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5010
Dosar nr. 9/97/200.
Şedinţa publică din 17 septembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 5339/1999 pe rolul Judecătoriei Deva, reclamantul L.A.T. a chemat în judecată pe pârâţii SC B. SA Deva, Consiliul local Deva şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând obligarea pârâţilor de a-i lăsa în deplină proprietate şi paşnică folosinţă imobilul situat în Deva, judeţul Hunedoara, înscris în C.F. nr. 1141 Deva, nr. top. 341, 342 şi 389, naţionalizat în baza Decretului nr. 92/1950 şi rectificarea C.F. nr. 1141 Deva, Foaia „B",poziţia nr. 21, în mod corespunzător.
Judecătoria Deva, prin sentinţa civilă nr. 1644/2000, a declinat competenţa soluţionării acţiunii în favoarea Tribunalului Hunedoara, în baza art. 2 lit. b) C. proc. civ.
Cauza a fost înregistrată sub nr. 3255/2000 pe rolul Tribunalului Hunedoara.
La termenul din 7 septembrie 2000, au formulat cereri de intervenţie principală intervenientele B.M. şi S.N., pretinzând aceleaşi drepturi, alături de reclamant, asupra imobilului revendicat.
Prin sentinţa civilă nr. 116 din 14 februarie 2007, Tribunalul Hunedoara, secţia civilă, a respins acţiunea principală introdusă de reclamantul L.A.T., decedat, şi continuată de L.G. şi L.M., precum şi cererile de intervenţie în interes propriu, ca rămase fără obiect.
Instanţa de fond a reţinut următoarele:
Dosarul s-a suspendat la cererea reclamantului iniţial şi a intervenientelor prin încheierea din 20 septembrie 2001, în baza art. 47 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
La 19 iunie 2006, reclamantele L.M. şi L.G.E., introduse în cauză în calitate de moştenitoare ale reclamantului decedat în timpul procesului, împreună cu intervenientele, au solicitat repunerea cauzei pe rol, menţionând că înţeleg să renunţe la judecata cu privire la imobilul înscris în C.F. 1141 Deva, întrucât prin Decizia civilă nr. 954/2005 a Curţii de Apel Alba Iulia s-a dispus restituirea în natură a imobilului în temeiul Legii nr. 10/2001 şi că înţeleg să-şi menţină acţiunea doar sub aspectul revendicării imobilului înscris în C.F. 1152 Deva, nr. top. 338/1, 339/1.
Din analiza actelor dosarului s-a constatat că acest imobil nu a făcut obiectul cererii introductive, astfel cum a fost precizată şi nici obiectul vreuneia dintre cererile de intervenţie formulate în cauză.
Apreciind că renunţarea la judecată făcută prin cererea de repunere pe rol nu îndeplineşte condiţiile legale pentru aplicarea art. 246 C. proc. civ. şi că cererea este inadmisibilă sub aspectul continuării judecăţii în ce priveşte imobilul înscris în C.F. 1152 Deva, pe considerentul că nu se poate continua o judecată care nici nu a început, instanţa a respins cererile ca rămase fără obiect.
Împotriva sentinţei au declarat apel reclamantele şi intervenientele.
Curtea de Apel Alba-Iulia, secţia civilă, prin Decizia nr. 218/A din 29 iunie 2007, a admis apelul, a desfiinţat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a apreciat că acţiunea antecesorului reclamantelor a fost completată cu imobilul dinC.F. 1152 Deva încă în faţa Judecătoriei Deva, astfel că la data când a fost sesizat tribunalul, 25 mai 2000, acesta a fost sesizat cu revendicarea ambelor imobile.
S-a mai reţinut că „intenţia antecesorului recurentelor a fost aceea de a revendica imobilele situate administrativ la acea adresă (str. U. nr. 3, 4, 5) şi care, ulterior, s-a constatat prin raportul de expertiză că sunt înscrise în C.F. 1141 Deva nr. top. 341 şi 3424, că „prin dispoziţia de restituire în natură Primarul municipiului Deva a dispus restituirea în natură numai a C.F. nr. 1141 Deva şi a respins restituirea în natură a imobilului înscris în C.F. 1152 în mod nemotivat", de unde „se desprinde concluzia că şi acest imobil a fost solicitat a fi restituit prin notificare".
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs pârâta SC RL B. SA, criticând-o ca fiind nelegală, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele motive:
1. Acţiunea a fost formulată în baza dreptului comun, art. 480 C. civ., situaţie în care apelul s-a judecat cu încălcarea dispoziţiilor legaleprivind plata taxei de timbru şi a timbrului judiciar, care trebuia fixată în funcţie de valoarea imobilului.
2. Instanţa nu a clarificat ce să se aibă în vedere în rejudecare: dispoziţiile dreptului comun sau procedura specială prevăzută de Legea nr. 10/2001, în motivarea hotărârii făcând referire la legea specială, cu toate că reclamantele şi-au fundamentat acţiunea pe dreptul comun.
3. Calificarea cererilor formulate de reclamant şi interveniente este greşită. După cum rezultă din acţiunea introductivă şi din întregirea cererii de chemare în judecată, s-a solicitat revendicarea imobilului înscris în C.F. 1141 Deva, iar ulterior apare notat cu pixul C.F. 1152 Deva.
În cererile de intervenţie în interes propriu este menţionat doar imobilul înscris în C.F. 1141 Deva, iar prin sentinţa civilă nr. 1644/2000, de declinare a competenţei în favoarea Tribunalului Hunedoara, Judeţul Deva a reţinut că reclamantul L.A.T. a solicitat restituirea în natură a imobilului înscris în C.F. 1141 Deva, rezultând că ulterior a fost făcută completarea acţiunii cu pixul pentru C.F. 1152 Deva.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea constată că prima critică nu este întemeiată, cererile adresate instanţei pentru restituirea imobilelor preluate de stat în perioada 1945-1989 fiind scutite de plata taxelor de timbru, conform dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997, text de lege care nu distinge după cum acţiunile sunt întemeiate pe prevederile de drept comun sau pe dispoziţii cuprinse în legi speciale.
Recursul este fondat, în limita criticilor privind greşita calificare a cererilor de chemare în judecată, critici încadrabile în cazurile de modificare prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă cu evidenţă că adăugirea făcută cu pixul, pe acţiunea introductivă şi pe cererea precizatoare (ambele tehnoredactate) formulate de reclamantul iniţial, a fost efectuată ulterior investirii Tribunalului Hunedoara, în ceea ce priveşte imobilul din C.F. 1152 Deva şi fără a fi însoţită de o cerere completatoare care să permită punerea în discuţia părţilor a eventualei incidenţe a dispoziţiilor art. 132 C. proc. civ.
Contrar considerentelor evazive, confuze şi contradictorii cuprinse în Decizia recurată, completarea, menţionarea pe cererea introductivă a imobilului din C.F. 1152 Deva nu a fost făcută „încă în faţa Judecătoriei Deva", iar cererile de intervenţie în interes propriu se referă la imobilul din C.F. 1141 Deva.
Prin acţiune şi cererea precizatoare, precum şi prin cererile de intervenţie în interes propriu a fost revendicat exclusiv imobilul situat în Deva, str. U. nr. 10, înscris în C.F. 1141, în dovedirea acţiunii, făcându-se precizarea că se anexează extrasul de C.F. nr. 1141, singurul depus în primă instanţă.
În cuprinsul cererii precizatoare (fila 17 dosar Judecătoria Deva), în partea introductivă a fost adăugat, scris de mână, între rândurile tehnoredactate „şi C.F. 1152 Deva". În rest, cererea precizatoare, pe parcursul a patru pagini, nu a fost „rectificată" referindu-se la un singur imobil", respectiv cel din C.F. 1141 Deva, situat în str. U. nr. 10 (nr. vechi 4).
La solicitarea Judecătoriei Deva, reclamantul a depus precizări (fila 80 dosar) în cadrul cărora a indicat că valoarea imobilului pe care îl revendică, „situat în municipiul Deva, Str. U. nr. 10 (număr vechi 4), înscris în C.F. 1141 Deva, nr. top. 341, 342 şi 349" este de peste 150.000.000 lei, valoare în raport cu care Judecătoria Deva şi-a declinat competenţa către Tribunalul Hunedoara.
În considerentele sentinţei de declarare a competenţei materiale, Judecătoria Deva atestă, odată în plus, că prin cererea precizată, de chemare în judecată reclamantul L.A.T. a revendicat un singur imobil, respectiv pe cel situat în Deva, Str. U. nr. 10, înscris în C.F. nr. 1141 Deva.
Or, hotărârea judecătorească, act ce emană de la un organ judiciar, are caracter oficial şi se bucură de autenticitate cu privire la constatările personale ale judecătorului până la înscrierea în fals sau la o eventuală rectificare a unor astfel de constatări pe calea procedurii îndreptării erorilor materiale, reglementată de art. 281 C. proc. civ.
Hotărârea are astfel forţa probantă a unui act autentic, conţinând categoriilor actelor juridice solemne, în sensul art. 1171 şi art. 1173 alin. (1) C. civ.
Din această perspectivă, constatarea primei instanţe sesizate asupra datelor de identificare ale unui singur imobil revendicat, a fost nelegal ignorată de către instanţa anterioară, această constatare, coroborată şi cu celelalte acte ale dosarului, confirmând justeţea aprecierii Tribunalului Hunedoara, în sensul că reclamantele şi intervenientele au investit instanţa (în sensul procedural al termenului) cu cererile de revendicare ale imobilului din Deva, Str. U. nr. 10, înscris în C.F. 1141 Deva şi că imobilul înscris în C.F. 1152 Deva, a cărui adresă factorială este în Deva, Str. U. nr. 12-14 nu a făcut obiectul acţiunii principale şi al cererilor de intervenţie.
Pentru considerentele prezentate, în baza dispoziţiilor art. 312 alin. (1)- 3 C. proc. civ., Curtea urmează să admită recursul şi să modifice Decizia atacată, în sensul respingerii ca nefondat a apelului declarat de reclamante şi interveniente împotriva sentinţei Tribunalului Hunedoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SC RL B. SA împotriva deciziei nr. 218/A din 29 iunie 2007 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
Modifică Decizia atacată în sensul că respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanteşi de interveniente împotriva sentinţei civile nr. 116 din 14 februarie 2007 a Tribunalului Hunedoara.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 septembrie 2008 .
| ← ICCJ. Decizia nr. 4999/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4995/2008. Civil → |
|---|
