ICCJ. Decizia nr. 1046/2009. Civil
Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 169 din 28 ianuarie 2004 pronunțată de Tribunalul Mureș s-a respins acțiunea formulată de reclamanții K.M., K.E., K.Z., N.Z. și N.G. în contradictoriu cu Primăria Comunei Brâncovenești și Primarul Comunei Brâncovenești privind anularea dispoziției nr. 191 din 5 august 2002 a Primarului Comunei Brâncovenești.
în considerentele sentinței s-a reținut că prin acțiunea de față reclamanții, în calitate de moștenitori ai fostului proprietar, au solicitat restituirea în natură a 10635 mp teren intravilan înscris în C.F. nr. 1557 Brâncovenești cu nr. top 192/2, 192/3, 219, 224/1,225/1, 228, 229.
Reclamanții sunt succesorii defuncților K.I., K.A. și K.Z.
Din datele înscrise în C.F. înainte de exproprierea terenului din 1969 rezultă că terenul a fost proprietatea baronului K.I., proprietarul tabular (fila 5 a dosarului).
Terenul a fost dezmembrat în anul 1974, pe o porțiune au fost construite locuințe particulare autorizate, iar pentru altă porțiune s-a eliberat titlul de proprietate pentru SA C.B.
In cauză s-a efectuat o expertiză care a concluzionat că terenul revendicat de reclamanți are o suprafață de 7382 mp, din care pentru 5859 mp s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea membrilor societății agricole, iar diferența de 1523 mp, deși nu a fost acordată prin titlul de proprietate, este folosită de societatea agricolă ca platformă de depozitare.
Suplimentul la raportul de expertiză, depus la fila 88 a dosarului de fond pentru delimitarea suprafeței de 1523 mp a precizat că, în urma măsurătorilor din teren a rezultat de fapt o suprafață de 1223, iar diferența de 300 mp nu a putut fi localizată, ea rezultând dintr-o eroare de calcul la data întabulării titlului de proprietate al asociației agricole.
Instanța a mai reținut că suprafața de 1223 mp teren identificată de expert nu se poate restitui în natură pentru că nu este liberă, ea fiind folosită de asociația agricolă drept platformă de depozitare.
împotriva sentinței au declarat apel reclamanții solicitând restituirea în natură a terenului liber de 1523 mp.
Curtea de Apel Tg. Mureș, prin decizia civilă nr. 645A din 6 septembrie 2004 a respins apelul reținând că suprafața de teren solicitată nu este liberă în sensul Legii 10/2001, ci servește ca platformă de depozitare și nu se poate restitui în natură.
împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs reclamanții K.M., K.E., K.Z., N.Z. și N.G. prin care au solicitat restituirea în natură a suprafeței libere de 1523 mp și acordarea despăgubirilor pentru restul de teren de 9112 mp care nu se poate restitui în natură. Recurenții nu au indicat temeiul juridic al recursului, însă analiza criticii formulate a permis încadrarea acesteia în pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.
Recursul este fondat.
Terenul revendicat de recurenții reclamanți a constituit proprietatea tabulară a numitului K.I., fiind înscrisă în C.F. nr. 1557 Brâncovenești sub nr. de ordine A+l la data de 13 februarie 1948(fila 5 a dosarului de fond). Proprietarul tabular a înstrăinat două parcele din acest teren în baza contractelor de vânzare cumpărare încheiate la 22 ianuarie 1948 și 8 februarie 1948.
în anul 1969 porțiunea de teren rămasă în proprietatea lui K.I. din imobilul A+l a fost intabulată ca drept de proprietate al statului în urma exproprierii.
Ulterior, în cursul anului 1974 imobilul teren de sub A+l a fost dezmembrat în parcele noi, fiind notate cu nr. top nou 192/2/1, 192/3/1, 219/1, 192/2/2, 192/3/2, 219/2, 224/1, 225/1, 228 și 229.
Expertiza efectuată la instanța de fond a concluzionat, în urma măsurătorilor efectuate, că terenul în litigiu are o suprafață totală de 7382 mp, din care 5859 mp au intrat în proprietatea SA C. în baza ridului de proprietate nr. 27370 din 1 iunie 1995, iar diferența de 1523 mp, în realitate 1223 mp conform suplimentului la raportul de expertiză depus la fila 88 a dosarului de fond, este folosită de asociația agricolă ca platformă de depozitare și nu este inclusă în titlul de proprietate al acesteia. Raportul a mai concluzionat că terenul se identifică în C.F. 1557 sub A+l cu nr. top 1992/2/2/1, 192/3/2/1, 219/2/1, 224/1, 225/1, 228, 229 având în total o suprafață de 19236 mp. întrucât pe această suprafață cu nr. topo enumerate anterior sunt înscrise mai multe imobile proprietate privată, acestea fiind înscrise în cotă parte, nedezmembrate, nu se poate face o dezmembrare corectă decât dacă s-ar măsura întreaga suprafață de 19236 mp.
Instanța care a instrumentat cauza în apel nu s-a preocupat să lămurească situația juridică a terenului în funcție de înscrierile din C.F. de la prima dezmembrare până în prezent. De asemenea, nu a stabilit corect dacă suprafața de 1223 mp poate fi restituită în natură, sens în care trebuia să administreze probe din care să rezulte că aceasta nu este afectată de utilități, deși caracterul devolutiv al apelului presupune o reînnoire a judecății pricinii în fond. In acest scop, dispozițiile art. 295 C. proc. civ. precizează că instanța de apel va verifica stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către instanța de fond, putând încuviința refacerea sau completarea probatoriului administrat.
Instanța de apel s-a limitat doar la reluarea unor considerente din sentința de fond și să arate că cei 1223 mp nu se pot restitui în natură întrucât sunt folosiți de A.A.C. drept platformă de depozitare. Nu a avut în vedere faptul că instanța de fond a reținut, în aceleași considerente, că suprafața de 1223 mp este fărâmițată în alte 4 parcele mai mici și că platforma de depozitare este amplasată doar pe una din cele 4 parcele. De asemenea, nu a avut în vedere nici concluziile raportului de expertiză potrivit cărora situația juridică a terenului revendicat de reclamanți nu este lămurită în raport de înscrierile din C.F. în care nu au fost notate toate dezmembrările efectuate.
Pentru motivele arătate s-a impus casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului.
în rejudecare vor fi administrate toate probatoriile utile pentru a se stabili cu certitudine dacă suprafața de 1223 mp este liberă și se poate restitui în natură și a se lămuri situația juridică a terenului în raport de înscrierile din C.F., sens în care este necesar a solicita situația detaliată a C.F. de la prima dezmembrare până în prezent. Se va avea în vedere și solicitarea recurenților de acordare a măsurilor reparatorii prevăzute de lege pentru restul de teren ce nu poate fi restituit în natură.
← ICCJ. Decizia nr. 102/2009. Civil | ICCJ. Decizia nr. 105/2009. Civil → |
---|