ICCJ. Decizia nr. 3352/2010. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3352/2010
Dosar nr. 70/2/2000
Şedinţa publică din 31 mai 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 372 din 18 mai 2000, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a respins cererea de intervenţie a intervenienţilor T.N. şi I., motivat de faptul că aceasta nu are relevanţă în cauză; a constatat că Statul Român deţine imobilul în litigiu cu titlu şi prin urmare acestuia îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 112/1995.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin Decizia civilă nr. 380 din 4 iunie 2009, a admis apelul declarat de apelanta-reclamantă G.V., împotriva Sentinţei civile nr. 372 din 18 mai 2000 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în contradictoriu cu intimatul-pârât Consiliul General al municipiului Bucureşti şi, pe cale de consecinţă: a schimbat în tot sentinţa civilă atacată, în sensul că a admis acţiunea şi pârâtul a fost obligat să lase reclamantei în deplină proprietate şi liniştită posesie apartamentul nr. 29 situat în Bucureşti, str. S., sector 4.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că, reclamanta a fost proprietara imobilului în litigiu. Acesta a fost preluat de Statul Român în temeiul Decretului nr. 223/1974, însă cu încălcarea Constituţiei din 1965. Imobilul litigios - apartamentul nr. 29 - este deţinut de chiriaşa T.N. conform contractului de închiriere nr. xxx/1996.
Împotriva deciziei civile mai sus menţionată, a declarat recurs Municipiul Bucureşti, prin Primarul general, criticând-o ca fiind nelegală - invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. - deoarece:
- Imobilul în litigiu a fost trecut în proprietatea statului cu titlu, respectiv în temeiul Decretului nr. 223/1974, sens în care s-a emis Decizia nr. 2065 din 5 decembrie 1984.
- Avându-se în vedere dispoziţiile Legii nr. 10/2001, restituirea imobilelor în natură ori acordarea măsurilor reparatorii, nu mai pot face obiectul unei acţiuni pe calea dreptului comun, ci numai pe calea prealabilă procedurii prevăzută de Legea nr. 10/2001.
Recursul nu este fondat pentru următoarele considerente: La termenul din data de 31 mai 2010 s-a prezentat reclamanta-intimată G.V., prin apărător avocat E.D.B., ocazie cu care a depus la dosarul cauzei Dispoziţia nr. 12568 din 14 aprilie 2010 emisă de Primăria Municipiului Bucureşti - dosar recurs, din care rezultă că, s-a restituit în natură, şi în proprietatea reclamantei G.V. imobilul în litigiu: apartamentul nr. 29 din str. S., sector 4 Bucureşti.
Faţă de cele învederate, urmează a se respinge recursul declarat de Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul Municipiul Bucureşti prin Primarul General, împotriva Deciziei nr. 380 din 4 iunie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 3333/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3353/2010. Civil → |
---|